G. G. CONSTANDACHE 

               CARIERA  LUI … BA

              

        Oare  ce inseamna CARIERA ? In general , se stie , este vorba despre un domeniu de activitate. Dar activitatile pot fi de doua categorii : Mai intai , poate fi vorba despre un loc  de extractie , ca o exploatare miniera , sau ca o cariera de piatra … In al doilea rand , poate insemna situatie sau pozitie in societate. In final , trebuie specificata semnificatia de itinerar sau traseu al unei persoane : trepte sau etape parcurse intr-o profesiune sau ocupatie. In acest ultim inteles, de traseu geografic sau itinerar istoric vom discuta cariera  cuvantului BA . Exista  si un sens figurat : drum sau cale a unei idei,  opere , a oricarei inovatii

        Asadar, sa urmarim desfasurarea unei cariere este o adevarata aventura. Cronologic, il gasim pe BA  mai intai in Egiptul Antic, cu rol   hieratic. Aceasta  origine se continua intr-o copilarie zburdalnica ,zbuciumata , in Tarile Balcanice unde se desfasoara dintotdeauna o istorie  tumultoasa.

 O viguroasa tinerete a cuvantului BA este descrisa de B.P.Hasdeu in sec.XIX . In secolul XX fericita maturitate o aflam in lucrarile lui M. Vulcanescu si C.Noica. Iar in loc de senectute suntem dispusi sa consideram o supermaturitate ce ilustreaza capacitatea lui BA  de a descrie cercetatorii din stiintele de granita (G.G.Constandache, Filosofia lui BA, 2007).

  Toti recrutorii au nevoie sa vada un istoric… un desfasurator al activitatilor tale. Un astfel de jurnal virtual (blog) incercam sa oferim cu privire la cuvantul BA.

        KA-ul, corpul eteric  al omului, este sub controlul corpului astral, BA. Deci, BA este al doilea “suflet” al omului, distinct de corpul eteric KA. In picturile murale de pe morminte BA  apare figurat ca o pasare cu cap de om (defunctul) si cu barba de zeu, alaturi de o lampa mica  (conceptie arhaica raportata la traditia ezoterica) .Vechii egipteni erau de parere ca omul poseda un element imuabil, nemuritor : spiritul,  desemnat prin termenul AKH.

(C.Ganescu, Tainele initiatilor Vechiului Egipt ,vol ,II, 2001)

Autonom si neconditionat de existenta terestra era reprezentat hieroglific prin pasarea ibis cu mot. Cuvantul AKH era atribuit defunctilor justificati , gasiti puri la Judecata lui Osiris , transfigurati (liberi dupa initiere). 

        Romanul are vocatia aerului, a intalnirilor fara miza si angajament a asocierii de dragul  pretextelor, a conversatiei de ocazie, a privitului anonim”  (Rodica Nicolae).

        Balcanii reprezinta regiunea din sud-estul Europei prin centrul careia trec muntii ce-i dau numele :Balcani. Dupa cum aprecia cu indreptatire Nicolae Titulescu :” Noi, popoarele balcanice ,  nu suntem decat o singura familie pe care nenorocirile istoriei au rupt-o in bucati…” (1936, Montreux, Documente diplomatice ). S-a pronuntat asupra acestui fapt si Hermann Keyserling : “ In Balcani, chiar din antichitate , prin campul de tensiuni dintre statele – orase ce se luptau intre ele, a inceput diferentierea specifica , care de atunci a fost  continuata intr-un sir neintrerupt , de un popor dupa altul “ ( Analiza spectrala a Europei).

       In filosofia limbajului  realitatea este privita ca un ansamblu de comportamente , obisnuinte , practici. Acelasi cuvant (“ba”) poate fi folosit in  discursuri diferite si in contexte diverse. Nu putem intelege cuvantul, expresia, fraza, decat prin referire la rolul pe care il are in cadrul unui joc de limbaj  (Wittgenstein). Notiunea forma de viata  (nationala) poate explica acest mediu a carui intelegere este necesara pentru constituirea limbajului. Cu alte cuvinte , intelegerea culturii proprii le este necesara celor care vorbesc o limba pentru a intelege cu adevarat ceea ce spun…  

      “Un intelept spunea o data ca, daca a te pune impotriva  nu duce decat la dezastru, reconsiderarea circumstantelor iti poate oferi o solutie “ (Daniela Oancea). In opinia lui B.P.Hasdeu , in ambele sensuri (nu, dar)   ba  exprima  o opozitiune  , totusi in primul sens  opozitiunea este negativa  , in sensul al doilea restrictiva , iar o restrictiune este si o afirmatie totodata. Din acest punct de plecare toate acceptiunile  lui ba se pot  reduce la patru : 1. “ – Te duci? – ba “ , este o negatiune simpla .  2. “ Te duci acum ? – ba ma voi duce mai tirziu “ , este o restrictiune  in care se neaga  ducerea “acum” , dar se afirma  ducerea “mai tarziu”.

    3.   B.P. Hasdeu :  “Te duci? – ba nu “ ,  este o negatiune afirmata prin ba , adica o negatiune dubla . 4.   Contrariul “ nu te duci ? – ba da “ , este o dubla  afirmatiune , care insa , cuprinzand in sine un element de opozitiune, e mai putin categorica  decat simplul da . (Etymologicum Magnum Romaniae

         “In cultura noastra, compromisul are in primul rand o conotatie negativa.Ideea de compromis  se traduce prea repede ca o eventuala abatere de la un principiu , valoare sau norma general acceptata “ (D.Oancea).

 Dupa cum scria M.Vulcanescu : Negatia romaneasca nu are caracter  existential, ci esential. Romanul se opune totdeauna la un fel de a fi, nu la faptul de a fi . El opune deci totdeauna unui fel, alt fel de a fi . Nu e deci negativist , ci limitator ! Spirit esentialmente concesiv este romanul, daca-i precizezi planul in care iti propui sa ai dreptate! Ceea ce nu-ti ingaduie el este sa ai dreptate in bloc sau in perspectiva lui .

          Ca aceasta e orientarea romaneasca  a mintii , cand neaga , o dovedeste si faptul ca negatia pura si simpla se poate conjuga in romaneste cu afirmatia, in expresia “ba da “ , adaugarea impotrivirii accentuand , paradoxal , afirmatia, in loc s-o tagaduiasca.

           La fel , tagaduirea negatiei : “ba nu “ nu o preface in afirmatie, cum face in orice limba, iteratia negatiei; ci tagada ramane opozitie existentiala , pe cand negatia isi continua functia proprie de limitare logica. (Dimensiunea romaneasca a existentei ,1991,Ed.Fd.Cult.Rom.) 

         “Majoritatea oamenilor inclina sa creada ca munca flexibila  este ceva bun, dar nu toti stiu foarte bine si ce presupune aceasta” (Paul Dumitru).

Dupa exprimarea lui C. Noica :  Negatia care se poate implanta peste tot nu mai desfiinteaza intotdeauna , ci uneori colaboreaza. Nu se poate ca o tagada care se extinde atat de mult sa mai suspende lumea.

       Atunci se intampla lucrul acesta neasteptat, ca, putand nega tot ce-i place , limba romana pierde , parca ,   taria negativului. In definitiv, ea neaga orice fiindca exprima, poate mai bine decat alte limbi , atat facutele , cat  si nefacutele lumii. Dar ceea ce spune fortat negatia obisnuita  exprima firesc ba. Si de aceea indraznim sa spunem ca Hegel a vorbit in termeni de “nu” , dar a gandit in termeni deba” . S-a intamplat intrucatva   ca in cazul artistului francez Henri Rousseau , zis Vamesul , ce pare-se a pictat o planta exotica absolut imaginara, pe care totusi naturalistii aveau s-o gaseasca in jungla indiana. Sa vorbim deci de o planta din codrul romanesc, descrisa de Hegel sub “nu”. (Cuvant impreuna despre rostirea romaneasca ,1987,Ed.Eminescu)

 

5.   “ Sistemul de educatie romanesc nu pregateste viitorii angajati  pentru compromisurile pe care acestia le vor face  cu ei insisi in viata , in cariera sau la locul de munca “ (Alina Florea).

   Dogan si Pahre (Noile Stiinte sociale , Ed. Acad., 1993)  prezinta trei tipuri principale de inovatori. Pionierul  este un cercetator  care  largeste traditia unei discipline. Lui nu i se opune  nici o rezistenta din partea altor discipline , dar el cucereste teritorii virgine si le anexeaza …(p.180). Dupa pionieri vin constructorii  care merg  pe caile trasate de cei care au defrisat terenul. Ei pot aduce la lumina regularitati , sau relatii cauzale , prin cercetari empirice, pot elabora teorii, dezvolta concepte si metode , de asemenea , pot crea institutii si reviste.

  Lucrarile lor pot prezenta interes dincolo de domeniul disciplinar (p.181). Omul de stiinta hibrid  este un om de granita , care investeste intr-o parte din teritoriul altei discipline, sau ocupa o zona care include doua sau chiar mai multe  discipline. El imprumuta de la vecinii  sai, iar cea ce el creeaza  poate fi imprumutat de acestia. De exemplu, domeniul psihologiei sociale  este divizat intre cei care sunt, inainte de toate psihologi si cei care sunt , in principal , sociologi…

In ipostaza   sa critica, savantul de granita va fi ca un LEU, neacceptand nimic nesigur sau neverificat : BA NU ! spune  el totdeauna fiind sigur, avand intuitia lucrului ce trebuie primit. In ipostaza de initiator , de autor al unei harti (lumi) ce dezvolta  o poteca firava , deseori, cercetatorul   de granita se comporta ca un COPIL incapatanat care stie ce vrea : BA DA! , eu am dreptate si asa trebuie sa continuam …El invita astfel spre domenii noi , ce pareau blocate de  bariere insurmontabile. Logica este necesara, nu doar pentru compatibilizarea teoriei noi cu una existenta , dar si pentru trasarea clara a domeniului ( a hartii) oricat de sumara ar fi “ poteca” intrezarita. Este cred o ilustrare a intreitei semnificatii pentru utilizarea vocabulei  BA – care face posibila acumularea sub forma expresiei :” ba asta, ba alta” sau “ba si asta , ba si asta …(CAMILA)

       In ultima instanta, in orice domeniu si in orice epoca , aflarea compromisului adecvat pentru fiecare client va necesita multa energie si concentrare. Nu gust chinurile metafizice, dar abstractiile inalte ne apropie de filosofie si nu trebuie neglijata pasiunea pentru cartea buna, inclusiv bibliofilia. A avea atitudine inseamna sa privesti spre viitor , insa fara a ignora trecutul .

Nota X -  Text inspirat de revista CARIERE,  mai - iunie 2008 / nr.123 / anul 6