Filmul Three Times al regizorului taivanez Hou Hsiao-Hsien. Un film facut in 2005, i-a urmat lui Cafe Lumiere. Este compus din trei vigniete, fiecare interpretata de aceeasi pereche de actori, Shu Qhi si Chen Chang. Pe ea am mai vazut-o in Millenium Mambo, facut tot de Hou. Am citit ca este faimoasa pentru rolul interpretat in Erotica (ceea ce nu ma mira, este foarte senzuala). Pe el l-am vazut in cateva filme. Cel mai neasteptat rol al lui mi s-a parut cel din vignieta The Hand, creata de Wog Kar-Wai in Eros. Acolo ii dadea replica lui Gong Li.

Sa revin insa la Three Times. Prima vignieta se petrece in 1966 - un baiat pleaca la armata, si revine in permisie pentru a o cauta pe May, fata dela masa de biliard de care s-a indragostit. Si ea il iubeste. De fapt sunt la varsta la care iubirea de abia se descopera, o descoperire neasteptata, care te incanta. Suntem noi, cei din generatia boomerilor, spre varsta de 20 de ani, plini de asteptari dela viata, descoperind dragostea, fiind inca inocenti, neavand curajul sa vorbim direct, ci folosind intermediul scrisorilor, in are ne declaram sentimentele indirect, mentionand titlul unui cantec interpretat de Beatles, Rain and Tears. Si este Hou, desigur, si el de varsta noastra, si el pasionat la 20 de ani de biliard si poate visand cand isi faea armata la fata din local, in timp ce la megafonul unitatii se transmite la nesfarsit Rain and Tears.

Vor ajunge amndoi sa se gaseasca, in scurta lui permisie, sa bea impreuna un ceai, sorbindu-se cu ochii, si sa isi impreuneze timid degetele: minimalism at its best.

A doua vigneta este din 1911. De data asta fata este curtezana intr-un bordel de lux, si se indragosteste de un client, un ziarist pasionat de politica si care doreste emanciparea Taivanului de sub japonezi. Este captiva in bordel, de mica a fot adusa, a fost educata, sa cante, sa stie sa manance frumos, sa stie sa se poarte cu clientii. Viseaza sa devina odata si odata libera, dar e greu, iar clientul in care isi pune nadejdea sa o rascumpere e prea absorbit de politica si de literatura ca sa mai aiba gandul la o biata faptura. Jocul ei e magistral. Lacrimile pe care si le sterge discret in doua momente din film iti dau fiori.

Sunt lacrimi care cad pe o scrisoare dela el: nu va mai reveni pentru ca in China continentala a inceput revoutila (1911 - sfarsitul imperiului si proclamarea republicii), iar locul lui e acum acolo.

A treia vigneta e din 2005. Scrisorile sunt inlocuite acum de SMS. Ea e bisexuala, are o amanta geloasa care o ameninta cu sinuciderea si un baiat de care este atrasa fizic naprasnic. Ii trimite un SMS, there is no past, no future, just a hungry present'

Vor face sex (in sfarsit), iubita ei se va sinucide, ea insasi are epilepsie si ochiul drept este din ce in ce mai aproape de orbire (este imaginea unei cantarete reale din Taivan, care avea sa moara dupa aceea). Exista in sens in viata de azi? Exista ceva in tot acest haos? Well, haosul acesta are sens, cautarea noastra de sens a devenit frenetica. Vom descoperi deodata, poate, ca visele noastre sunt oameni de zapada, se topesc in ziua urmatoare, dar nu stim, si cautam frenetic mai departe. Sau stim, there is no past, no future, just a hungry present.

Ca in toate filmele lui, subiectul este fake, conteaza analiza, conteaza meditatia. Si sunt aici mai multe nivele, zic eu: nivelul eoritc, nivelul conditiei femeii, nivelul istoriei Taivanului, care reflecta, si in 1911, si in 1966, si in 2005, istoria Chinei, nivelul meditatiei lui Hou asurpa operei sale - 1966 - filmele lui facute in anii 80 - 1911 - Flowers of Shangai - 2005 - Millenium Mambo.

O sa revin asupra lui. Iata ce am scris chiar acum despre film - comentariu la un video pe youTube:

This is an exquisite movie; it is beautiful only as a painting by Vermeer can be. It has subtlety of tones, it has a warm touch, and it is deep in levels over levels of understanding. It is a meditation about love, about woman condition, about Taiwan history, about Hou Hsiao-Hsien's previous movies; each level reflects the others; it is a world of reflecting mirrors.

Iata si adresa acestui video:

http://www.youtube.com/watch?v=lsQR8zW4Vfw

Iata si un altul, pus de AsianVirusNet, un portughez pasionat de filmele asiatice:

http://www.youtube.com/watch?v=mNDjhd2evq0

__._,_.___

Washington, 27 martie 2009