Preambul
- un bun prieten (nu spun cine e el!) m-a invitat/provocat să scriu un eseu având (ca şi, sau drept) temă, linearitatea asta: sexdrogliteratura.

Tentaţia
- cât cuprinde! (Oana Zăvoranu, din fiinţă vie, hormonală, s-a trezit cu pro-poziţia-i cauciucată-n faţă). „Pa, Puşa” este o expresie care frizează invectiva - achizitorii păpuşii, trebuie să dea ... cu socoteala pe acolo, desigur!

Ex-poziţie
a) „sex”, „drog” şi „literatură” sunt nişte amărâte cuvinte – prost definite, altminteri!;
b) „sex”, „drog” şi „literatură” sunt noţiuni – altă mâncare de peşte, numai bună de mâncat de către toţi, de la „oamenii de ştiinţă”, până la „privighetorile serialelor”
c) „sex”, „drog” şi „literatură” sunt concepte – personal îmi declin competenţa, adică „dau bir cu figiţii”: psihologie, chimism, cosmogonie literara ...

Poziţie
nu vreau să fac scorbut!

Amendament
Amestecaţi, pre, apoi lucraţi întru o post lucrărică (dacă vremea trece, vremea-i de vină!), aşa-ncât să nu ne dedăm, să nu ne abandonăm cotitiadeneului (de ADN nu scăpăm nici în mormânt, între/printre altele!) ca şi cum am fi O MAINEZĂ (maineză - termen ocultistic: o mai; mâinezi; mâine-ne?; mai ne...?; zâ-mi?; zî!), în condiţiile în care termenul „maioneză/a, defineşte, subsidiar, nehotărârea: mai o neză, mai alta, mai o „ză”, mai o muză, mai o „ă”.

...
Revenind cu picioarele pe pământ, întreb: „Literasexdrogul” vă place?
„- Pantalonaşi cu feston de nevinovăţie! a strigat el, punând glasului surdină. Cămăşi imaculate! Şi, voi, pudice combinezoane, purtate de neprihănite fecioare! Cât de ispititoare e candida voastră sfiiciune pentru o inimă sfâşiată de toate vanităţile omeneşti. Atingând aceste taine atât de pure, simt strecurându-se în inima mea o cinstită înduioşare. ...” (Marcel Aymé, Gallimard ’39)