|
e o tăcere īn noi de două
milenii
ici-colo mai scapără
cāte un licăr violet
peste casele
de chirpici
ne ard măruntaiele ca-n văpăile
ghenii
o lume īntreagă ne strigă
că suntem
mitici
din pomul bucale cad visele-n
pārg
rapidul de zero-trei
ciocnise o stea
dinamul e stins iar
becalul se freacă pe burtă
cu sārg
cu mintea-i plutindă
cum lāna pardon cum fulgul de
nea
visăm europe visăm căi lactee
visăm dumnezei de carton
pămāntul se-ncinge ca o minge
atee
semnat
icsulescu chibiţ
de pluton
|
