Laurenţiu ORĂŞANU 

În ziua ceea, sute de viole
De dimineaţă m-au trezit cu un concert,
Solista, etala două cupole
Sculptate-n alabastru, palpitând alert.

Mişcări de-nviorat, pe burta goală,
Urmate, relaxant, de un masaj expert
Ce-ar fi trezit şi-un muribund din boală,
Micul dejun cu lapte, caviar şi Kent.

În curte m-aşteptau trei limuzine
Şi două sport, un Maseratti şi-un Corvette,
În toate cinci, volanul – cinci blondine,
Înmănuşate – îl roteau fără corset.

M-au salutat cinci sute-n salopete
– Ca pe un comandant iubit de regiment –,
Ce ridicau, pe oră, un perete,
La vila mea din sticlă, marmură, ciment.

La poartă se foiau trei foste-amante,
Două din Chişinău, şi una chiar din Lund,
Le-am programat în orele vacante,
Trecând alte activităţi pe plan secund.

Patru-n Logane conduceau coloana,
Atenţi ca nu cumva să am vreun accident,
La „Scala”-n special, juca „Loana”,
În ziua-n care-am fost ales în Parlament.

 (Replicile)

În ziua ceea

Dan NOREA 

În ziua ceea, o solistă dragă
Trezitu-m-a cam brusc şi vă spun drept
Nu m-aşteptam să-mi pună-orchestra-ntreagă
Vreo sută de viole pe-al meu piept.

E drept, când m-am trezit era lumină
Şi o maseuză m-admira discret
Căci burta mea, chiar goală, era plină
Şi ascundea un falnic obiect.

În curte m-aşteptau vreo cinci maşini,
Urmarea unui accident în lanţ.
Am mers la blonde şi le-am spus blajin:
- Nu aşteptaţi, că nu vă dau un sfanţ !

 Era în faţă un întreg popor
De creditori, cântând aceeaşi notă.
Erau conduşi de un executor
Ca să-mi ridice vechea mea rulotă.

La poartă se-nfoiau trei foste-amante.
Dar ce cred ele, că la mine-i gară ?
Strigau ceva despre-un anume fante
Şi de o pensie, nu ştiu, alimentară.

Patru Logane ochi cu poliţişti
M-au luat şi au plecat în toată graba.
Mi-au pus cătuşe, n-aveai loc să mişti.
Parlamentam cu ei, însă degeaba. 

În ziua ceea

Laurenţiu GHIŢĂ 

In dimineaţa ceea, din vecini, cocoşii
Ca idioţii, s-au pornit să zbiere.
M-am deşteptat şi-apoi, cu ochii roşii
Din frigider am luat, să beau, o bere.

Mai mult târâş, m-am dus înspre fotoliu
Şi am deschis căscând, televizorul,
Să văd reclamele din portofoliu
În care-ar spune ce-ar mânca poporul.

In curte, admirată de vecine,
Nevastă-mea îşi petrecea amantul,
Ca, imediat apoi, sa urle către mine
Să ies afară si să spăl Trabantul.

S-au adunat vecinii, toţi ca unul
Şi toţi făceau pariuri, să se-ndoaie,
Dacă Trabantu-n apa cu săpunul
O să se ude ori o să se-nmoaie.

La poarta se foiau trei foste-amante
Cerşind iubire veşnică, pe viaţă.
Lăsând de-o parte că sunt enervante,
N-am timp de ele, că mă duc la piaţă.

Patru Logane, pline cu gagici
M-au urmărit călcând ades trotuarul.
Păcat de ele, eu mă-opresc aici,
La cârciumă, să-mi citesc ziarul.

În ziua ceea

Petru Ioan GARDA 

Eram mahmur, ca după Înviere,
Când m-a trimis nevasta la un Mall
Să-i cumpăr o juma de kil de mere
Şi două-trei pachete de Pall Mall.

În capul meu, irakieni fanatici
Se aruncau în aer ne-ncetat
Şi două sute de beţivi zănatici
Spărgeau pahare de un tonomat.

Dar n-am zis nu, atât îmi trebuia!
Mi-am pus un pantalon şi un tricou,
Ţinând pereţii am ieşit abia
Şi-am nimerit, cu greu, loganul nou.

Puţini beţivi s-au nimerit pe stradă,
Şi poliţaii nu erau la post:
M-am pomenit la Kaufland în ogradă
(Ştia maşina drumul pe de rost).

Stăteau, fumând, deoparte în parcare
Trei târfe blonde aşteptând clienţi.
Cândva, m-aş fi pretat la fiecare,
Dar nu acum, nici pentru zece cenţi!

I-am dat în grabă vânzătoarei lista
Şi-am aşteptat la rând politicos,
Ţinând cu grijă lângă nas batista
Să nu fac cumva derdeluş pe jos.

Când m-am întors... ce ghinion năpraznic!
V-o jur pe tot ce am: nu-s vinovat
Şi n-are legătură cu vreun praznic,
Destul că, totuşi, l-am accidentat:

Mi s-a băgat în faţă-un încrezut
Şi l-am pişcat o ţâră cu loganul,
Dar comisarul şef nu m-a crezut
Aşa că m-au închis. Vorbim la anul...