|
ESENTA PROBLEMEI. Compania americana fondata de Bill Gates este cea care ruleaza programele (sistemele) de operare pe 95% dintre computerele din lume. Au aparut, insa, in mod firesc si alti producatori de aplicatii (software, soft). Consumatorii au constatat ca aplicatiile de alta provenienta decat cele Microsoft, intrau in conflict cu sistemul de operare standard, care, dupa cum am spus, ruleaza pe 95% dintre calculatoarele lumii (impiedicarea inter-operabilitatii). Ceea ce deranja cel mai mult era accesul pe serverele care constituie, de fapt, WWW, precum si faptul ca muzica si filmele downloadate, inregistrate de pe Internet, puteau fi rulate numai cu ajutorul Windows Media Player, o aplicatie produsa si distribuita de Microsoft. Aceste constatari au dus la acuzarea companiei Microsoft de concurenta neloiala, profitand de pozitia sa dominanta pe e-market, piata produselor informatice. POLITICA UE PRIVIND CONCURENTA. Conform politicilor UE [v. Comisia Europeana http://ec.europa.eu/comm/competition/antitrust/overview_en.html], concurenta sau competitia reprezinta un mecanism de baza al economiei de piata, incurajand companiile sa furnizeze consumatorilor produsele pe care acestia le doresc. Concurenta incurajeaza inovatia si coboara preturile. Pentru a fi efectiva, concurenta are nevoie de furnizori care sa fie independenti unul de celalalt, fiecare dintre ei fiind subiect al presiunii concurentiale exercitate de catre ceilalti. In Capitolul Concurenta, Aria Anti-Trust cuprinde doua reguli de interdictie incluse in Tratatul CE: 1) Intelegerile intre doua sau mai multe firme, care restrang concurenta, sunt interzise de articolul 81 al Tratatului [http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:12002E081:EN:NOT; http://ec.europa.eu/comm/competition/cartels/overview/index_en.cfm] 2) Firmele care se afla intr-o pozitie dominanta, trebuie sa nu abuzeze de aceasta pozitie. Comisia este imputernicita de catre Tratat sa aplice aceste reguli de interdictie si are la indemana o serie de puteri de investigatie, in acest scop (ex.: inspectii, solicitari scrise de informatii etc.). Comisia poate impune amenzi celor care nu respecta legile antitrust ale UE, asa cum s-a intamplat si in cazul Comisia Europeana vs. Microsoft, pe care il vom rezuma in acest studiu de caz. Dar, mai intai, ce spune Articolul 82 din Tratatul CE, in aceasta privinta (Politici comunitare – reguli comune privind concurenta – regulile aplicabile firmelor): Este incompatibil cu piata comuna si interzis, in masura in care comertul dintre statele membre poate fi afectat, faptul ca una sau mai multe firme sa foloseasca in mod abuziv o pozitie dominanta pe piata comuna sau intr-o parte considerabila a acesteia. Aceste practici abuzive pot consista in: 1) Impunerea directa sau indirecta a pretului de achizitie sau de vanzare, ori a altor condictii de tranzactie inechitabile [=?]. 2) Limitarea productiei, a pietelor de desfacere sau a dezvoltarii tehnice, in defavoarea consumatorilor. 3) Aplicarea fata de partenerii comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente, rezultand din aceasta un dezavantaj din punctul de vedere al concurentei. 4) Subordonarea incheierii contractelor de acceptarea, de catre parteneri, a unor prestari suplimentare care n-au legatura cu subiectul acestor contracte. (Legea Concurentei este cunoscuta in SUA ca Legea Antitrust.) CAZUL MICROSOFT. In ce a constat cazul antitrust prin care Uniunea Europeana a dat in judecata compania Microsoft pentru abuz de pozitie dominanta? Intregul proces a inceput printr-o plangere a unei corporatii americane de software, Novell, specializata in sisteme de operare in retea si produse de securitate informatica. Plangerea data din 1993 si viza practicile Microsoft privind licentele. Rezultatul final a constat in faptul ca UE a obligat Microsoft sa desecretizeze unele informatii privind serverele, obtinandu-se o versiune separata a programului sistemului de operare Microsoft Windows, fara Windows Media Player. Asadar, in 1993, Novell a reclamat faptul ca Microsoft isi blocheaza competitorii in afara pietii, prin intermediul unor practici anti-concurentiale. Sun Microsystems, un furnizor de computere, componente, programe si servicii informatice – a intrat si el in lupta in 1998, cand s-a plans de lipsa de informatii privind unele interfete Windows NT (sisteme de operare). Cazul a luat o si mai mare amploare atunci cand UE a inceput sa observe cat de strans erau legate tehnologiile media de Windows, sistemul de operare sub licenta Microsoft. [Prin media player se intelege un program care permite difuzarea muzicii si imaginilor video prin Internet] PROCESUL. Acuzand un abuz in curs din partea Microsoft (abuz de pozitie dominanta), UE a ajuns la o decizie preliminara in 2003 si a obligat compania sa ofere o versiune a sistemului de operare Windows fara Windows Media Player [] si sa puna la dispozitie informatiile necesare, concurentilor de pe piata software, astfel incat ei sa poate interactiona pe deplin pe desktop (interfata intre computer si utilizator) si in servere (aplicatii sau dispozitive care ofera servicii clientilor conectati). In martie 2004, UE a obligat Microsoft sa plateasca 497 milioane euro, cea mai mare amenda data de UE pana la acel moment, asta pe langa penalitatile anterioare. Microsoft a avut la dispozitie 120 de zile sa divulge informatiile privind accesul la servere si 90 de zile pentru a produce o versiune a programului de operare Windows fara Windows Media Player. Luna urmatoare, mega-compania americana a difuzat propriile comentarii privind decizia – citam: “Comisia incearca sa creeze noi legi care vor avea un impact negativ asupra drepturilor de proprietate intelectuala si asupra capacitatii firmelor dominante de a inova”. [Fried, Ina. "Microsoft commentary slams EU ruling", CNET News.com, 2004-04-21. Retrieved on 2006-07-01.] Microsoft a incheiat de platit amenda in iulie 2004. CONSECINTELE. Compania a realizat, asa cum i s-a cerut, o noua versiune a omniprezentului sau sistem de operare, fara Windows Media Player, sub numele de Windows XP N. In privinta cererii de informatii privin accesul la servere, Microsoft a pus pe piata sursa-cod catre Windows Server 2003 dar, totodata a facut apel (recurs). In decembrie 2005, Comisia Europeana anunta ca Microsoft nu se conformeaza intrutotul deciziei, compania nepunand la dispozitie concurentilor informatiile adecvate privind programele legate de servere. UE a amenintat ca va incepe sa amendeze Microsoft cu 2 milioane de euro / zi, pana cand aceasta se va conforma. Intr-adevar, in 12 iulie 2006, EU aplica o amenda suplimentara companiei de 280,5 milioane euro, anuntandu-se ca amenda va creste la 3 milioane de euro / zi. In data de 17 septembrie 2007, Microsoft pierde recursul impotriva Comisiei Europene. Toate amenzile sunt mentinute, ca si cererile privin desecretizarea informatiilor privind interoperabilitatea intre servere si pachetul Media Player. In plus, cheltuielile de judecata vor fi platite in proportie de 80% de catre Microsoft si de 20% de catre Comisie. Totusi, Curtea de apel a respins solicitarea Comisiei ca un organism independent de monitorizare sa aiba acces nelimitat in organizarea interna a companiei, in viitor. Pe 22 octombrie 2007, Microsoft a anuntat ca se va supune deciziei [Judgment of the court of first instance (Grand Chamber), Case T-201/04. 17 september 2007, Luxembourg. ] Microsoft a anuntat ca va cere 0,4 % din castiguri (in loc de 6%) doar de la distribuitorii comerciali de software interoperabil, si nu de la dezvoltatorii open source []. Din punctul de vedere a celui care a pierdut [desi exista voci care sustin ca Microsoft a iesit in castig - Who really won in Microsoft vs. the EU? Steven J. Vaughan Nichols, Linuxwatch, 25 October 2007 ], asadar din punctul de vedere al companiei americane si al sustinatorilor ei, acordarea ilegitima de patente software in Europa de catre European Patent Organisation a fost sustinuta in trecut de catre Comisia Europeana dar combatuta de catre Parlamentul European [http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/committees/juri/20020619/SoftwarePatent.pub.pdf].
CONCLUZII. Dupa cum se poate deduce, exista 3 sau 4 pozitii in aceasta problema. 1) Pozitia Comisiei Europene, care afirma ca apara interesele consumatorului european, dar si ale producatorului european (de software si servicii informatice), a UE in ansamblu. 2) Pozitia TPI si a CEJ, reflectata in documentele procesului si ale apelului [nu reprezinta in mod automat pozitia Comisiei Europene – au existat cazuri cand au castigat firmele]. (De mentionat ca firma americana Microsoft trebuie sa se supuna legislatiei europene, atat timp cat vrea – si nu poate sa nu vrea – sa faca afaceri pe teren european = UE). 3) Pozitia Microsoft, care sustine ca banii care se pot castiga de pe urma productiei si vanzarii de soft nu sunt limitati (inteligenta nu e intr-o cantitate limitata pe pamant…, oricine poate sa castige oricat daca vine cu ceva nou si vandabil), si ca obligarea de a desecretiza codurile-sursa, firmelor concurente, nu face decat sa franeze competitia in cercetare-dezvoltare, firmele dominante fiind descurajate in a inova. 4) In fine, pozitia consumatorului, care ii da dreptate celui care ii ofera produsul cel mai ieftin, la aceleasi performante. Ori, in momentul de fata, producatorii de soft independenti (altii decat Microsoft – ex.: LINUX), inclusiv cei inclusi in curentul open source (egalitate in receptarea informatiilor prin gratuitate) – au o cota de piata mult prea mica pentru a constitui o alternativa reala pentru consumator. SUSPICIUNI JURNALISTICE. Pot fi banuite chestiuni legate de orgoliul european in fata colosului american Microsoft [peste 50 miliarde dolari profit annual, declarati in 2007 http://www.microsoft.com/msft/earnings/FY07/earn_rel_q4_07.mspx] Pot fi banuite incercari de a promova producatorii autohtoni (europeni) de soft si servicii informatice. Dar, opinia mea este ca e o diferenta de viziune politica intre cele 2 maluri ale Atlanticului si intre cele doua sisteme de economii de piata: Esenta cazului Europa vs. Microsoft se poate reduce la simbolismul politic stanga – dreapta (simbolismul politic este mai important in Europa, fata de semnificatia economicului, in America). Politica sociala, de stanga a UE, care, prin comisarul pentru protectia concurentei loiale spune ca este un succes aceasta decizie impotriva Microsoft a instantelor europene, este un succes pt consumatori (dar iata cum, treptat, termenul social si politic, tipic european, de cetatean, este inlocuit cu termenul tipic economic, american, de consumator) – aceasta este o viziune care poate fi considerata de stanga. Pozitia competitiva fara menajamente, neo-liberala, asadar de dreapta pentru europeni, a Americii. Citand cu aproximatie o declaratie data de Bill Gates dupa pierderea apelului (recursului): Comisia europeana considera ca bunastarea lumii este un intreg unic si constant, care trebuie impartit “echitabil” intre producatorii unui anumit bun (in cazul de fata, aplicatiile soft) – cand de fapt nu este un tot constant, fiecare isi poate mari beneficiul asa cum doreste, daca este competitiv. Pentru ca daca UE vorbeste despre concurenta loiala, Bill Gates vorbeste despre competitivitate cinstita, adica: cine este cel mai bun, sa castige cel mai mult. Cel mai bun sa triumfe. Vorba versurilor din ABBA, “The Winner Take It All”… [http://www.lyricsfreak.com/a/abba/the+winner+takes+it+all_20002664.html] [Winner take all hypothesis suggests that once a technology or a firm gets ahead, it will do better and better over time, whereas, lagging technology and firms will get behind further.] INTELEPCIUNEA DIVINA SI POPULARA SI CAZUL MICROSOFT. 1) Biblia si cazul Microsoft: "Celui ce are i se va mai da si-i va prisosi, iar celui ce nu are i se va lua si ceea ce i se pare ca are" (Mt. 25,29). "Vita care aduce rod o ingrijeste, ca si mai multa roada sa aduca" (Ioan 15,2). 2) Proverbele romanesti: “La omul sarac, nici boii nu trag”; “Ban la ban trage”. 3) Un joc de cuvinte concluziv? (inventat de autorul acestui comentariu) If your name is Gates, all the gates opens behind you / in your way…Ceea ce nu s-a adeverit, in Cazul Comisia Europena vs. Microsoft.
BIBLIOGRAFIE, WEBOGRAFIE Site COMISIA EUROPEANA http://ec.europa.eu/index_en.htm Site MICROSOFT http://www.microsoft.com/en/us/default.aspx Site TRIBUNALUL DE PRIMA INSTANTA http://www.curia.europa.eu/en/instit/presentationfr/tpi.htm http://curia.europa.eu/ Presa internationala Commission Decision of 24.03.2004 relating to a proceeding under Article 82 of the EC Treaty (Case COMP/C-3/37.792 Microsoft). Commission of the European Communities. Brussels, 21 April 2007. 2007 ^ Judgment of the court of first instance (Grand Chamber), Case T-201/04. 17 september 2007, Luxembourg. http://www.ecis.eu/issues/CFI_Microsoft.htm FAQ on the Microsoft Antitrust case by The Center for the Advancement of Capitalism United States v. Microsoft. U.S. Department of Justice. Retrieved on August 5, 2005. homepage at the United States Department of Justice http://www.microsoft.com/en/us/default.aspx ^ Wallace, James; and Jim Erickson (1993). Hard Drive: Bill Gates and the Making of the Microsoft Empire. John Wiley & Sons. ISBN 978-0-471-56886-5. http://www.thocp.net/companies/microsoft/microsoft_company.htm Bank, David (2001). Breaking Windows: How Bill Gates Fumbled the Future of Microsoft. Free Press. Edstrom, Jennifer; Marlin Eller (1998). Barbarians Led by Bill Gates: Microsoft from the Inside. Henry Holt & Company. Wallace, James; Jim Erickson (1993). Hard Drive: Bill Gates and the Making of the Microsoft Empire. Harper Business. ISBN 978-0-88730-629-7.
|