În România, Senatul a decis că buletinele de știri trebuie să conțină, în fiecare zi de acum înainte, cel puțin 50% vești bune. În primul și în primul rând trebuie explicat clar că informațiile sunt subiective și că se poate da pe post orice știre. De fapt, să ne imaginăm un cutremur care a făcut ravagii prin țară și să ne punem o clipă în locul jurnaliștilor în căutare de știri bune printre ruinele birourilor lor.

            Nimeni nu poate nega că în zilele noastre există o puternică tendință de a exploata teama și de a aduce în prim-planul mass media cele mai dramatice fapte diverse pentru o cât mai mare audiență. Atâta vreme cât vom consideracă orice este permis dacă aduce bani, de ce ne-am priva de o televiziune sanguinară? Anumite canale de televiziune nu ar arăta în ruptul capului un corp uman dezvelit decât cu condiția să fie mutilat. Trăim într-o societate care sacrifică totul în numele mitului banului-rege. Această mass media care înnebunește populația cu cele mai violente imagini este respectabilă dacă e vorba de muntele de bani pe care îl câștigă. Totuși, unii sunt îngrijorați de faptul că violența ia proporții tocmai din cauza acestor imagini. Iar Senatul, și el respectabil, hotărăște că trebuie arătate la televizor păduri verzi și figuri de copilași blonzi în loc de arbori calcinați și cranii zdrobite pe trotuar, în special la ora mesei.

            In concluzie, întreaga meserie de jurnalist va trebui repusă în discuție. Astfel, preconizez că în timpul Jocurilor Olimpice, știrile vor fi anunțate astfel: „Nicio medalie pentru înnotătorii români (50% negativ), dar nu s-a inregistrat niciun înec în bazin (50% pozirtiv)”. Sau: „27 de medalii de aur pentru atleții americani (50% pozitiv), dar din nefericire 27 de opozanți tibetani au fost arestați (50% negativ)”.

            Dealtfel, cum singura televiziune care utilizează acest sistem obligatoriu de 50% știri bune este chiar cea chineză, am putea avea o prezentare a informațiilor despre apropiatele Jocuri Olimpice total diferită: „27 de medalii de aur pentru atleții americani (50% negativ), dar din fericire 27 de opozanți tibetani arestați (50% pozitiv)”. Dovadă că totul este relativ. Există un proverb franțuzesc care spune: „Adevăr dincoace de Pirinei, eroare dincolo de ei”.

            Iată o scenă cotidiană: la o masă, două bătrâne varsă lacrimi amare în cănile lor de ceai pentru că pe ziarul lor este scris cu litere mari: „ÎNCĂ O DATĂ, PRINȚUL ALBERT DE MONACO RUPE LOGODNA”; la masa alăturată, doi militanți politici descoperă în ziarul lor preferat o știre care face ca vinul lor alb să pară și mai gustos: ”LIDERI SINDICALI ARESTAȚI ÎN ROMÂNIA”. Totuși, ar fi suficient să facă un schimb de ziare între ei ca să ne dăm seama că o știre care stârnește lacrimile unora îi face să râdă în hohote pe ceilalți. În concluzie aceeași informație conține în ea insăși un procentaj identic de negativ și pozitiv. De exemplu, „4.500.000 DE EURO PENTRU CÂȘTIGĂTORUL LA LOTERIE” este, în același timp, o veste bună pentru acel singur câștigător și oveste rea pentru toți ceilalți 4.500.000. Deci, nu poate exista o știre bună pentru toată lumea (ceea ce este rău) dar nicio știre rea pentru toată lumea (ceea ce este bine). Chiar credeți cu adevărat că naufragiul în Marea Mediterană a unui vapor încărcat cu emigranți clandestini este, în pofida declarațiilor ipocrite, o veste chiar atât de rea pentru miniștrii de interne ai țărilor din Uniunea Europeană?