G. G. CONSTANDACHE
Filosofia lui BA
(precuvântare la lansarea cărţii, Librăria Mihai Eminescu, 30 mai 2007)

Prezenta noastra astazi, aici, inseamna un anumit interes pentru viitor . Indeosebi pentru stiintele care testeaza noi teorii la fruntariile Universului. Colectia GALACTICA, inaugurate acum , are o denumire ce-mi evoca nu numai titlul binecunoscutei lucrari “Galaxia Gutenberg” (Marshall Mc Luhan), dar totodata un articol postum mai putin cunoscut al regretatului C.Noica : “Filosofia pentru cei nascuti in Cosmos”…
Intr-adevar, Galaxie este cuvantul care trimite la Universul nostru, iar Cosmos este numele sau efeminat.
Dar care sunt stiintele care pot insinua acele trasaturi asigurand o caracterizare a spiritului epocii actuale? Pe scurt., stiintele preocupate de COGNITIE si indatorate calculatorului electronic, vazut ca model , totodata ca un simulator, ce a deschis larg porti virtualului… Stiintele cognitiei se caracterizeaza prin pluralism si interdisciplinaritate.
In al doilea rand, trebuie considerate stiintele numite “de granite” , a caror definitie intarzie sa formeze o unanimitate in aprecieri. Am schitat o caracterizare a stiintelor de granite pornind de la tipologia cercetatorilor, dar am incercat sa sugerez si tipul problemelor specifice. In epilog, am exemplificat “stiinta de granite” angajata in rezolvarea dihotomiei MINTE-CREIER.
Pentru a ilustra tipologia cercetarilor din domeniu am folosit valori ale particulei BA , care este un altfel de NU, mai nuantat… In putine cuvinte , initiatorul, pionerul savant largeste traditia unei discipline debordand peste frontiere , e optimist ca un pruc, ce pare a spune mai ales :
BA DA ( in orice se afla un adevar). Constructorii, realizatorii, vin dupa initiatori, prelungind calea trasata de primii ; fructificand o directiva, ei sunt selectivi. Ca leul ei avertizeaza: BA NU , adica nu ne imprastiem fara
rost ! A treia categorie , cei care imbina , care asociaza si amalgameaza domenii, hibrizii savanti opereaza la intersectia mai multor discipline : puternici in strangerea de date si probleme ca o camila ce rabda oricate poveri – Ba una, Ba alta, pare ea sa spuna .
Particula BA, de larga circulatie in BALCANI, are numai in limba romana multiple intrebuintari : ca o tautologie, suna BA DA - fie ce-o fi ca o contradictie logica, suna BA NU – in nici un caz Da. Dar mai mult decat atata , functioneaza ca o disjunctie cu conotatie de conjuncte : Ba una , ba alta – Ba si una , ba si alta .. Aproape toate functiile propozitionale din tabloul lui Wittgenstein (bivalente) sunt ilustrate in valorificarea literara si filosofica a lui BA. Varietatea utilizarilor sale, nu numai in literatura si vorbirea populara, ne-a indemnat sa sugeram o ipoteza de istoria limbii : Nu cumva provine din Egiptul Antic, unde BA numea sufletul median - osciland intre teluricul KA si celestul AKH ?