Ultimul popas imaginar de moment va fi pe limba de pământ ce se întinde la nord de strada 155, mărginită la est de Harlem River Drive, la nord de Harlem River, iar la vest de Hudson River. Aceast articol completează un ciclu de descriere istorico-geografică a insulei Manhattan pe care am început-o de la sud, de la Battery Park şi încet am înaintat către nord. 

            Poziţia geografică predestinată cu extremităţi peninsulare a Manhattan-ului a avut importante consecinţe istorice. Fiecare pol are propriile caracteristici şi evoluţia oraşului a dovedit că acestea vor juca un rol pivotal în protejarea insulei de incursunile dorite şi nedorite. Sudul insulei cu forma unică păzeşte ca un filtru pe cei ce ajung aici pe calea apei, iar nordul prin topografia deosebită apără insula de invaziile dinspre nord de pe continent.

            Numele asociate cu străzile şi pieţele din Washington Heights reflectă aceast pitoresc peisaj şi spun o poveste despre primii colonişti olandezi doborând rădăcini şi plantând seminţe luate de la indieni. Alte nume amintesc de orăşenii liniştiţi ce se ocupau de negustorii în procesul de stabilire al unei comunităţi viabile. Bastioane ale Revoluţiei, eroi ai Războiului Civil, şi fatalităţi ale primului Război Mondial şi-au adus aportul prin situaţii şi evenimente pe aceste locuri.

            Distanţa de aşa-zisă zonă centrală împreună cu Adaosul de Heights (înălţimi) faţă de downtown (oraşul de jos) a facut ca până la începutul secolului 19 acestă zonă de nord să-şi păstreze caracterul rural şi locurile istorice nealterate.

            În sec. 18 şi 19 aceste regiuni deluroase au fost preferate pentru vile de ţară.

         Urbanizarea când a venit a fost o consecinţă a deschiderii liniei de metrou pe Broadway în 1906. Complexele de apartamente au urmat rapid ca şi multitudinea de etnicităţi care le-a populat. Zona este casa celei mai mari minorităţi dominicane, şi piaţa--marcheta, de-a lungul străzii St. Nicholas contrastează monolitic cu  Columbia-Presbiterian Hospital (Centrul Medical de la Columbia) şi cu Universitatea Yeshiva.

            Parcuri în fâşii bordează zona spre apă şi dau aspect liniştit comunităţii. Deşi apropierea de podul George Washington ia din caracterul patriarhal, Washington Heights este plin de istorie, geografie şi diversitate socială.  

            Alex Rose Place—după un pălărier militar, preşedinte al Uniunii Sindicatului Muncitorilor de Pălării, om politic, decedat în 1976.

            Audubon Avenue—după numele naturalistului şi pictorului John James Audubon (1785-1851), propietar aici.

            Bennet Avenue & Park—după numele fondatorului ziarului New York Herald ce avea o proprietate aici în sec. 19.

            Bogardus Place—după numele unui emigrant olandez care avea propietăţi mari în sec. 19. Un membru al familiei, James Bogardus, inginer, arhitect şi inventator al construcţiior din fier forjat a avut o influenţă mare în evoluţia arhitectonică a oraşului.

            Cabrini Boulevard--după numele călugăriţei misionare Francis Xavier Cabrini din Italia devenită un leader în comunitatea italiană. Ea a înfiinţat 67 de edificii educaţionale, orfelinate şi spitale aici şi în lume, fiind prima persoană cetăţean american canonizată de catolici.

            Colonel Robert Magaw Place- după numele comandantului Fortului Washington în timpul Războiului de Independenţă.

            Dyckman Street- după unul din propietarii originali, acum o stradă foarte comercială.

            Fort George Avenue & Hill – după fortul ridicat în 1776 de forţele rebele capturate de englezi.

            Fort Tyron Park--după fortul ridicat de revoluţionari, în onoarea ultimului guverantor al coloniei. Cloisters, clădirea ce face parte din muzeul Metropolitan se află aici.

            Fort Washington Park & Avenue – după G. Washington care a avut aici o bătătlie în 1776.

            Highbrigde Park --parcul ce merge de-a lungul lui Harlem River este legătura spre High Bridge, unul din cele mai vechi poduri din oraş, construit prin 1840.

            Margaret Corbin Drive & Plaza—după numele unei brave soţii care şi-a urmat soţul în Războiul Revoluţionar. După ce acesta a murit ea a continuat lupta şi rănită a fost luată prizonier .

            Sickles Street—după numele unui avocat şerif al Comitatului New York de atunci (1819-1914). 

             Inwood

            Dintre toate zonele Manhattan-ului, Inwood este singura zonă care păstrează vestigii originale de dinaintea colonizării. Obiecte indiene şi locuinţele lor în peşteri s-au găsit în sec. 20, dovezi ale tranzitului lor înspre şi dinspre Manhattan. Iniţial zonă locuită de indieni până în sec. 19, ea a fost treptat ocupată de olandezi. Arhitectul Law Olmsted creatorul lui Central Park, a arătat publicului importanţa prezervării valorilor naturale. Numele de Inwood a apărut ca o decizie publică dar nu i se ştie exact provenienţa.

            În momentul când metroul a ajuns până aici au apărut clădiri de apartamente pentru emigranţi evrei şi irlandezi. Azi străzile la est au caracter comercial şi industrial, în timp ce spre vest rezidenţialul încă predomină.  

            Indian Road—după locuitorii ce abundau aici până la începutul sec. 20.

            Cooper Street—după numele scriitorului american cu acelaşi nume ce a descris viaţa romanţată a indienilor nativi.           

            Marble Hill

            Porţiunea de nord a insulei cu un promontoriu de stâncă în formă de coadă de pian  a căpătat denumirea de Marble Hill (Dealul de marmură era de fapt de calcar). Pe atunci un mic pârâu denumit Spuyten Duyvil lega cele două fluvii Harlem şi Hudson. În 1826 acesta a fost adâncit, lăţit şi a devenit un canal navigabil făcând legatura pe la sfârşitul sec. 19 între fluviul Hudson şi Long Island Sound (porţiunea de ocean ce desparte insula Long Island de continent spre nord spre statul Connecticut), astfel transportul fiind mult scurtat. Această modificare geografică a mutat Marble Hill în Bronx deşi politic face parte din Manhattan.

            Străzile rămân cu nume de proprietari, unii dintre cei originali suprapuşi în generaţii care şi-au adăugat amprenta pe rând. Zona a rămas greu accesibilă până la introducerea metroului şi rămâne compactă cu case detaşate şi apartamente cu vederi captivante spre apă. 

            Fort Charles Place—în 1776 rebelii americani au ridicat un fort aici să controleze Podul Regal care era în apropiere şi lega Bronx-ul de Manhattan. Fortul a fost cucerit de englezi şi a fost numit după Charles, prinţ de Brunswick, cumnat al regelui Angliei- George.

            Jacobus Place--după strănepotul lui Jan Dyckman (proprietar în aceste locuri- veyi articolul precedent despre Washington Heights). Proprietar influent el a cumpărat terenuri ce au devenit Marble Hill.

            Kingsbridge Avenue—pe urmele unei poteci originale ce ducea spre Bronx.  Numele a devenit King’s Road (Drumul Regal). În 1693 a fost construit primul pod de legătură cu Bronx-ul denumit King’s Bridge în onoarea regelui William III.  

            Drumurile perimetrale.

            E greu de imaginat Manhattan fără descrierea autostrăzilor. Aceste căi de transport au fost definitivate în timpul primarului Robert Moses(1888-1981), cunoscut pentru multe alte lucrări majore de transport în zona generală a oraşului printre care Triboro Bridge şi Tunnel Authority.

            În afara efectului de curăţire a frontului dinspre apă, descris în alte articole, aceste artere au adus eficienţă, viteză şi au contribuit la concentrarea centrului spre interiorul insulei, prin contrast cu focalizarea spre apă. Ideea de a profita de spaţiul verde legat de apă nu a fost pusă decât parţial în aplicare în comparaţie cu alte oraşe mari ale lumii, dar recent amenajări urbane, cum sunt Battery Park City, Hudson River Park şi curăţirea apelor eventual pot îndrepta atenţia publică şi spre zonele de perimetru. 

            Franklyn Delano Roosevelt/East River Drive FDR, pe partea de est, lucrare începută în 1938 ce porneşte din Manhattan de la sud până sus la Dyckman St. 

            Harlem River Drive- partea cea mai veche a acestei şosele a fost inaugurată la sfârştul sec.19 de la strada. 22 până la fluviul Harlem şi apoi în nord spre Dyckman Street. Original  aceasta era denumită Harlem Speedway sau Driveway ca parte din reţeaua de şofat de plăcere prin anii 1900  (de la Central Park Drive la strada 72).

            Henry Hudson Parkway- pe vest de-a lungul râului cu acelaşi nume după numele navigatorului din sec. 17 merge de la strada 72 de-alungul Fluviului Hudson spre Westchester la nord.

            Joe DiMagio Highway (iniţial denumită West Side Highway) merge de jos de la Battery de-a lungul fluviului Hudson până la strada 72- după numele faimosului jucător de baseball al echipei Yankees, soţul lui Marilyn Monroe. 

            Pentru moment încheiem descrierea zonelor principale din Manhattan cu locuri, străzi şi pieţe ce trasează evenimente, oameni, fapte, marchează trecutul şi-l menţin viu pentru generaţiile care vin.

            De la potecile indiene, la străduţele cu nume olandeze, la explozia industrială după Revoluţia care a adus Independenţa Naţională şi până la aşa–zişii zgârie nori (sky-scrapers) oraşul trăieşte cu noi şi prin noi.

            In viitorul apropiat turistul curios va parcurge împreună cu mine paşi şi în alte zone ale oraşului nu mai puţin demne de prezentat ce întregesc, completează şi îmbracă imaginea  lui.