Diaspora română pe continentul Internetului: răspândire, număr, adrese

1. Românii pe Internet (Românii şi Google)

(Nota: sursa acestui comentariu fiind, evident, Internetul, nu avem pretentii de originalitate, ci de utilitate a acestui studiu – care, desigur, e un inceput, un punct de plecare pentru crearea unei baze de date permanente si mobile a comunitatilor românesti de peste hotare.)

Lucian Merişca.

Fara a vrea sa reiterez stereotipuri negative, nu pot decat sa constat ca "i"-ul din "a" al românilor si al Romaniei nu face decat sa sporeasca existenta confuziei internationale binecunoscute. Cautand pe Google - search - in english numele etniei si a poporului nostru, aflam ca primii si deci cei mai vizibili, care s-au gandit sa-si faca un site, de tip .org, nu sunt nici locuitorii orasului Roma, nici cetatenii Romaniei, ci acea etnie care isi spun roma sau tigani. Asadar la www.romani.org/ vom descoperi o pagina virtuala dedicata "romilor, pentru recunoasterea lor ca popor si ca natiune". Fostul Prim Ministru indian Indira Ghandi - aflam de aici - aprecia ca sunt 15 milioane de romi dispersati in toata lumea.

Români (!) sunt insa 26 de milioane de persoane, iar locuitori ai Romei, cam 2.5 million (3.8 million residenti in Provincia Roma).

Din cele 18.900.000 de rezultate in ceea ce priveste cuvantul "romani", primele 9 (si nenumarate altele, dupa) se refera deci strict la tigani. Abia al 10-lea rezultat ii priveste pe conationalii nostri din Marea Britanie: Romani.co.uk. AL 16-lea rezultat se refera la stramosii nostri, romanii, "Provinciae Imperii Romani" - un site sustinut de University of South Dakota.

Pe Google - cauta - pagini scrise in limba romana, gasim 3.220.000 rezultate la "romani".

Luând în considerare numărul de vorbitori al limbii române (estimat la 30 de milioane de Uniunea Latină, adică 0,5% din populaţia mondială), se obţine un coeficient de 0,33 pentru prezenţa ponderata a limbii pe Internet, faţă de 0,59 pentru limba portugheză sau 0,74 pentru limba spaniolă. Acest coeficient este mai mic decât 1 în toate cele trei cazuri, motiv pentru care este considerat redus.

Acelaşi studiu arată că există aproximativ 4,4 milioane de internauti românofoni, adică aproape o şesime din totalul vorbitorilor de română şi 0,4% din totalul internauţilor. Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaţionale din Republica Moldova, la începutul anului 2005, erau înregistrate 85.000 de domenii .ro şi 7.200 de domenii .md.

2. ROMÂNII DIN DIASPORA – NUMĂR

Numărul de vorbitori ai limbii române e estimat la 30 de milioane de Uniunea Latină, adică 0,5% din populaţia mondială.

Wikipedia (Enciclopedia Internetului) vorbeste de o populatie totala de 28 milioane de romani.

Etnologii estimau, in 2005, un numar de 22,355 - 23,5 milioane de vorbitori de limba romana pe tot globul, nu toti fiind neaparat etnici romani. (Romana mai este vorbita in Australia, Azerbaijan, Canada, Finland, Hungary, Israel, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Moldova, Russia (Europe), Serbia and Montenegro, Tajikistan, Turkmenistan, Ukraine, USA, Uzbekistan.)

Regiuni cu populatii semnificative de romani:

Romania: 19,409,400(2002 cens.)[7] – etnici romani

Moldova 75,000 declarati romani (2004 cens.) [8] - 2,638,125 moldoveni + romani (est. based on cens.)[9]
Spain: 321,000 (2006)[10]
USA: 367,000(2000)[11][12] - 1,100,000 [10]
Italy: 248,849[13]
Russia,Kazakhstan,Uzbekistan: 200,000
Ukraine: 151,000[14]
Canada:131,320 [15] - 400,000[[11]]
France: 100,000
Germany: 73,365 [16]
Israel: 50,000 [17]
Brazil: 33,280 (est)
Serbia (Vojvodina): 30,419
Turkey: 30,000 [18]
Greece: 29,000
Austria: 23,000 [18]
United Kingdom: 20,000
Sweden: 13,000 [18]
Australia: 10,000-20,000[19]
Venezuela: 10,000–12,000 [18][12]
Argentina: 10,000 [18]
Slovakia: 9,000 [18]
Hungary: 7,995 (2001) [20]
Bulgaria: 1,000 (2001 census) [21]

Daca vorbim de romanii sud-dunareni si de dialectele limbii romane, atunci ii adaugam si pe aromani (cunoscuti si ca macedo-romani) (aprox. 300.000 de vorbitori), megleno-romani (actualmente, 10.000 de vorbitori in Grecia si R. Macedonia, istro-romani (sub 1000 de oameni, in cateva sate ale peninsulei Istria din Croatia.

De remarcat ca a doua tara ca numar de romanofoni (indiferent ca se numesc moldoveni sau romani) este Fosta Republica Sovietica Moldoveneasca, Basarabia sau R. Moldova (2,638,125 - 3,395,600).

Urmeaza Serbia (Timoc, Centru si Voivodina), unde romanofonii sunt numiti fie romani, fie rumani sau vlahi (pana intr-un milion). Interesant de semnalat ca, in momentul de fata, cei mai multi romani (auto-declarati romani) din afara granitelor traiesc, de fapt, in noi tari de adoptie, precum Italia sau Spania (2,3 milioane de români trăiesc în Italia şi în Spania).

AFRICA DE SUD

Un numar de 3 000 de originari romani s-au stabilit aici, atrasi de mirajul prosperitatii.

ARGENTINA

In Argentina sunt stabilite cca. 10 000 persoane de origine romana, majoritatea fiind concentrate in Buenos-Aires, iar in grupuri mai mici in Mendoza, La Plata, Cordoba si Rosario.

AUSTRALIA

Trebuie sa tinem cont ca Australia nu e prea populata. In 1950, erau 7 milioane de locuitori. Acum are 20 milioane, majoritatea comasati pe coasta de rasarit. Se spune ca sunt cam 14.000 de români. Se pare ca sunt mai multi, dar nu mai multi de 20.000. În Sydney sunt cam 4.000, în Melbourne 5.000, multi sunt si în Queensland.

Dupa alte surse, in Australia se afla aproximativ 50 000 de persoane originare din Romania, cifra care include, in afara de romani, si etnicii maghiari, greci, evrei, germani, sarbi si croati proveniti din tara noastra. In cea mai mare parte acestia sunt concentrati in marile orase australiene: Sydney, Melbourne, Adelaide, Brisbane, Perth, New Castle etc..

„Multiculturalismul” in Australia.

Australia este un stat federal constituit din 5 provincii si 2 teritorii, cu o populatie in componenta careia intra circa 160 de etnii.

Inca de la inceputul aparitiei fenomenului de imigrare, dupa constituirea statului federal, autoritatile australiene nu i-au definit pe noii veniti drept „minoritari”, ci „grupuri etnice”, notiune care s-a perpetuat in timp, indiferent de politicile succesive adoptate in aceasta problematica. Ignorand ca fiecare dintre aceste etnii a adus in Australia traditiile si obiceiurile proprii poporului din care provine, autoritatile australiene au incercat initial sa aplice o politica dura, de asimilare fortata.

Desi este realizat sub o forma aparent democratica, in realitate controlul guvernului se transforma intr-o supraveghere si dirijare stricta, cu caracter politic, ce urmareste asimilarea treptata a grupurilor etnice.

AUSTRIA

Comunitatea romana din Austria numara peste 23 000 de persoane organizati in asociatii. Un liant al comunitatii romane il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

NR. ROMANI potrivit Ambasadei Romaniei – 30 000.

Oficial, sunt asadar cam 30.000. Nu sunt multi, poate si pentru ca nu prea se iau oameni la munca la negru. Una dintre cauzele pentru care sunt putini români în Austria este greutatea de a-si gasi un loc de munca la negru, fara documente de sedere. Austria este oricum vizitata de foarte multi români, în tranzit catre alte tari. Austria este poarta românilor catre Europa.

BELGIA

Se apreciaza ca diaspora romana din Belgia numara, inainte de 1990, cca 700 de persoane. Din anul 1990 s-au mai stabilit in Belgia cca. 2 500 cetateni romani, din care cca 2 400 au cerut azil politic, romanii situandu-se pe primul loc la cereri de azil in aceasta tara. Din punct de vedere al statului juridic, o parte insemnata a etnicilor romani din Belgia a renuntat la cetatenia romana, adoptand-o pe cea belgiana. Se remarca, totodata, ca persoanele care s-au casatorit cu cetateni belgieni, in marea lor majoritate beneficiaza de statutul de cetateni romani cu domiciliul in strainatate.

Emigratia romana din Belgia traieste in cea mai mare parte la Bruxelles.

DANEMARCA

Circa 2 000 de romani traiesc in Danemarca. Nu avem alte date concrete despre aceste comunitati. (Scriitorul si editorul bucurestean Victor Frunza are cetatenie daneza si romana.)

BRAZILIA

In Brazilia, primele concentrari de romani au aparut in perioada interbelica, in special in zonele Rio de Janeiro si Sao Paulo, alcatuind emigratia economica

La ora actuala sunt estimati cca. 1 300-1 400 de romani si originari romani, concentrati in Sao Paulo, Rio de Janeiro, Curitiba, Porto Alegre si Belo Horizonte. Exista un numar semnificativ de institute si societati romano-braziliene, brazilienii fiind recunoscuti ca iubitori ai culturii si spiritualitatii romanesti.

BULGARIA

Timocul bulgăresc din zona Vidin, unde sunt 30 de sate româneşti, fără nici un cuvânt românesc în şcoală, biserică sau presă. Aici se vorbeste mai mult despre vlahi sau aromani, putini indraznesc sa-si spuna romani.

CANADA

Câti români sunt în Canada?

Trebuie sa tinem cont de faptul ca acesta tara este cât Europa, ca suprafata, dar ca populatie, este cât România. Sunt destul de multi români aici. Statisticile oficiale vorbesc de 150.000, dintre care numai la Toronto sunt 40.000. Românii continua sa vina în Canada. Numai anul trecut au venit 5.000. Canada este cea mai multiculturala tara din lume. La o singura tipografie, de exemplu, se tiparesc 70 de ziare pentru comunitatile de straini. Canada este o tara unde rasismul este invizibil.

Unde sunt concentratiile maxime de români?

Cei mai multi sunt în Toronto si Montreal. La Toronto, prezenta româneasca este foarte vizibila. Avem 5 biserici ortodoxe si una catolica la Toronto. Recent, una dintre biserici a împlinit 50 de ani de existenta. La Montreal sunt alte 3 biserici ortodoxe. Exista multi români care si-au deschis business-uri proprii - cabinete medicale, restaurante românesti, agentii de turism.

Conform statisticilor oficiale canadiene, in 1986 erau inregistrati peste 60 000 de romani - canadieni (origine unica sau multipla). Potrivit oficialilor de la „Imigration Canada”, dupa 1990 circa 3 000 de romani, mai ales tineri, s-au stabilit, anual, in Canada (tara care incurajeaza multiculturalismul etnic/emigratia, prin intermediul Ministerului Federal al Emigratiei si Cetateniei, reprezentat si la nivel provincial).

In prezent, in Canada traiesc peste 100 000 de romani si originari din Romania, potrivit unor surse neoficiale. Cei mai multi dintre etnicii romani se afla in provinciile Ontario, Quebec, Alberta, Saskatchewan, British Columbia si Manitoba. Orasele cele mai populate de romani sunt: Toronto, Montreal, Kitchener, Windsor, Vancouver, Edmonton si Hamilton.

Exista, in prezent, in Canada numeroase personalitati stiintifice de origine romana. In provincia Quebec sunt, de exemplu, 116 profesori universitari intre care si Nicolae Mateescu-Matte (membru de onoare al Academiei Romane).

Comparativ cu alte etnii din Canada, emigratia de origine romana nu este compacta si foarte bine organizata, are o structura amorfa si ocupa pozitii economice, politice si sociale relativ modeste.

generatia veche a reusit sa se grupeze in special in jurul bisericilor (care, din pacate, apartin inca de episcopii diferite).

COLUMBIA

In Columbia traiesc in prezent cca. 40 de persoane de origine romana, stabilite in aceasta tara dupa anul 1970, in general, prin casatorie cu cetateni columbieni care si-au efectuat studiile superioare in Romania.

ELVETIA

Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind stabiliti in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino.

FINLANDA

Cateva sute de romani sunt stabiliti in Finlanda, dar numarul lor va creste in curand.

FRANTA

In prezent, diaspora romana din Franta este apreciata la aproximativ 60 000 de persoane.

Din punct de vedere al statutului juridic, cea mai mare parte a etnicilor romani din Franta a renuntat la cetatenia romana, optand pentru cea franceza. Bipatrizii, in numar mai redus, au continuat sa mentina si unele legaturi cu tara, cu precadere de natura familiala.

O categorie restransa de etnici romani o reprezinta apatrizii. Acestia, renuntand la cetatenia romana, la cererea lor expresa sau prin retragere, si nefiind in masura sa indeplineasca conditiile cerute de reglementarile tarii de resedinta in materie de naturalizare, au fost marginalizati de autoritatile franceze si de mediile in care traiesc.

Emigratia romana din Franta este concentrata in marea ei majoritate la Paris si in unele centre urbane, printre care Marsilia, Bordeaux, Montpellier, Metz, Grenoble, Saint Nazaire, Narbonne, Avignon, Verneuil, Valance etc.

Nr de romani din Franta si Belgia este estimat de Ambasadele Romaniei in aceste tari la 60 000 de persoane..

GERMANIA

Surse ale Ministerului Federal de Interne al Germaniei estimeaza numarul sasilor si al svabilor originari din Romania la cca. 550 000 persoane, iar cel al azilantilor proveniti din Romania la cca. 150 000 de persoane. Ambasada Romaniei in Germania estimeaza insa numarul de romani ca fiind de 200 000 plus cei aproximativ 1,5 milioane de sasi si svabi vorbitori de limba romana.

Minoritatea romana din Germania se afla ca numar de persoane pe locul al optulea, in urma altor minoritati mult mai puternic reprezentate ca de exemplu : minoritatea turca, (fosta) iugoslava, (actualmente sirba, croata si bosniaca), italiana, greaca, portugheza etc., apreciindu-se statistic numarul vorbitorilor de limba romana la circa 180-200.000 (1998). Limba romana este ocazional folosita si de fosti cetateni romani de nationalitate germana (sasi transilvaneni si svabi banateni), a caror emigratie din Romania catre Germania este estimata din anul 1945 pina in anul 2000 la circa 650.000 de persoane. Limba romana mai este folosita si de etnici maghiari din Romania precum si alte minoritati etnice din tara de origine.

Numerosi romani nativi au dobindit intre timp cetatenia germana, fiind declarati la recensamintele populatiei dupa apartenenta statala - ca germani. Principiile legilor germane care nu aproba dubla cetatenie decit in cazuri cu totul deosebite, conduc la o noua cifra oficiala a romanilor declarati ca atare in Germania la circa 90-100.000 persoane(1999), care suma, raportata la numarul efectiv de vorbitori ai limbii romane de 180- 200.000 de persoane, este in fond injumatatita. Pe linga acestea, unii romani poarta din considerente sociale si economice numele de familie al etnicului/etnicei german(e) cu care s-au casatorit, astfel incit identificarea sa ca etnic roman devine in aceste conditii deosebit de dificila, chiar si prenumele putind fi modificat pina cu citiva ani in urma in momentul intocmirii actelor de imigrare, fapt care a condus la situatii de folosire benevola a unui prenume german uzual de genul: din Ioan - Johann, din Nicolae - Nikolaus, din George sau Gheorghe - Georg. Exemplele ar putea continua. Fenomenul acesta nu a fost constrins prin legile in vigoare, acest fapt fiind inteles ca o incercare personala, voluntara, de integrare a imigrantilor romani in noua societate, cei in cauza putind pastra in noile acte de identitate germane prenumele din nastere folosit in actele romanesti.

Casatoriile mixte cu etnicii germani originari din Romania sau cu cetatenii romani care puteau dovedi originea etnica germana, chiar partiala (pentru a cere sa devii membru al Forumului Democrat Germana din Romania, e suficient sa arati ca ai avut chiar si numai un bunic de origine germana), au condus in special la anii de dupa caderea regimului comunist la o imigratie puternica romaneasca, romanii veniti de prin anii 1990 incoace fiind majoritari . Pe linga cei sositi in ultimii zece ani, exista romani stabiliti de dupa al doilea razboi mondial, fosti cetateni romani de nationalitate germana - fosti membri ai Wehrmachtului german, care au gasit dupa razboi in Germania o noua patrie, diversi refugiati politici din anii comunismului, romani din Banatul sirbesc etc.

În toata Germania totalul "originarilor din România", denumirea politically correct a celor care vorbesc româneste, se ridica la 400.000, afirma Alexandru Schäfer-Gîrleanu. În zona Nürnberg (Franconia - nordul landului Bavaria) traiesc, dupa datele oficialitatilor germane, circa 15.000 de originari din România.

Lucian Hetco, ne puteti spune câti români sunt în Germania?

E o întrebare destul de grea. Conform anuarului statistic, 110.000, dar cifra este mult mai mare, pentru ca nu contine numarul nativilor români care au obtinut cetatenia germana. Din 1945 pâna în 1990, au parasit România circa 650.000 de etnici germani, care au renuntat la cetatenia româna. Mai exista apoi casatorii mixte, pe baza carora românii obtin cetatenia germana. Eu am demarat doua studii, si am ajuns la cifra de 500.000, cifra acceptata si de consulatul din Munchen.

IRLANDA

Conform datelor recente ale Ambasadei Romaniei la Londra numarul de romani traitori in Irlanda ar fi de 7 000.

În Irlanda traiesc circa 25.000 de români, potrivit estimarilor presedintelui Comunitatii Românilor din Irlanda (CRI), Vasile Ros.

La cât este estimat numarul românilor din Irlanda? Exista statistici cu privire la numarul celor care au rezidenta legala si cu privire la câti sunt clandestini?

Numarul românilor din insula Irlandei nu este cunoscut, dar noi îl estimam la circa 25.000. În acestia intra aproximativ 5.000 - 6.000 care au primit acte de rezidenta în baza copilului nascut cu cetatenie irlandeza pâna în februarie 2003.

La acestia se adauga câteva mii care au contracte de munca în diverse domenii, se estimeaza pâna la circa 3.000, desi pot fi mai multi si care au o rezidenta temporara. Exista de asemenea un numar mai redus, câteva sute de români care au primit statutul de refugiat în Irlanda. Exista apoi categoria celor care asteapta înca un raspuns la cererea lor de rezidenta pe motive umanitare, în special familii care nu au copii nascuti în Irlanda, si singura lor speranta este o decizie a ministrului de justitie irlandez în favoarea lor. Si apoi sunt cei care sunt aflati ilegal pe teritoriul statului irlandez, si din cifre estimative sunt câteva mii.

Întrucât în ianuarie 2005 a început procesul de acordare a rezidentei, oprit pentru 2 ani, statisticile vor fi dramatic schimbate, pentru a reflecta noile modificari.

ISRAEL

Cu toate ca nu exista statistici oficiale complete privind provenienta emigrantilor din Israel pe tari de origine, din datele oficiale rezulta ca in Israel ar trai in prezent 450 000 de evrei originari din Romania. Ambasada Romaniei in Israel ii estimeaza ca fiind 10% din populatia intregii tari, adica in jur de 500 000.

Ziarele si revistele in limba romana sunt cele mai numeroase publicatii care apar intr-o limba straina in Israel. Se remarca in primul rand ziarele in limba romana "Viata noastra" si "Ultima ora", care are un numar important de cititori (aproximativ 50 000). Se mai editeaza "Facla", publicatie de tip magazin saptamanal, "Adevarul", "Revista familiei", "Secolul XX", revista lunara cu caracter artistic, "Izvoare", revista trimestriala editata de Asociatia scriitorilor israelieni de limba romana, "Revista mea", etc.

120.000 de evrei nascuti în România. Cu totii formeaza în Israel o comunitate în care traieste, dupa unele evaluari, aproape jumatate de milion de vorbitori de limba româna.

În Israel, prima generatie a originarilor din România numara azi 120.000 de suflete. Pentru întreaga comunitate însa, cifra estimata este de peste 400.000 de persoane.

"În Israel, mai traiesc azi circa 120.000 de evrei nascuti în România

- Numarul evreilor originari din România reprezinta un procent de peste 10% din populatia evreiasca a Israelului

- Comunitatea evreilor originari din România ocupa locul patru, dupa cea a celor provenitI din fosta Uniune Sovietica (27,6%), tarile Maghrebului (11,5%) si Polonia (11%)

- Media de vârsta în comunitatea originarilor din România este cu mult mai mare decât a restului populatiei evreiesti sau de alte origini

- Originarii din România sunt raspânditi în Tel Aviv (29%), Haifa (24%), centrul tarii (21%), zona de sud (10%), Ierusalim (5%)

- Preocuparile comunitatii originarilor din România sunt preponderent intelectuale

- Evreii români s-au remarcat în toate domeniile de activitate, mai putin în politica : numai patru personalitati nascute în România au fost ministri

- 27 de diplomati de origine româna au reprezentat Israelul, având rang de ambasador

ITALIA

Diaspora romaneasca din Italia numara, dupa unele estimari, cca 25 000 de persoane.

In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romanesti in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta si altele

Conform Ambasadei Romaniei in Italia ar trai pe meleaguri italiene in jur de 200 000 de romani dintre care doar 40 % cu statut legal.

Peste 1,5 milioane de români în Italia

În Italia locuiesc, în prezent, peste 1,5 milioane de români, cu acte în regulă sau clandestin, a declarat vicepreşedintele Ligii Românilor din Italia şi preşedintele Asociaţiei Frăţia, Aurelia Mirică.

Ea a precizat că această cifră este doar o simplă estimare furnizată de asociaţiile româneşti din Italia. „Nici una din cercetările făcute pentru a avea un număr cât mai aproape de adevăr în acest moment nu a dat un rezultat clar“, a arătat Aurelia Mirică.

KAZAHSTAN

Prizonierii militari si civili romani detinuti in lagarele de concentrare staliniste de pe teritoriul regiunii Karaganda, Kazahstan, in perioada 1941-1950 – si urmasii lor.

Material transmis de dl dr. Vasile Soare, ambasadorul României în Kazahstan.

In timpul cercetarilor de arhiva ale ambasadorului Romaniei in Kazahstan, Vasile Soare, efectuate in perioada 2003-2005 la Directia Arhivelor si Documentatiei de pe langa primaria regiunii Karaganda, Kazahstan, au fost identificate date potrivit carora in timpul celui de-al II-lea razboi mondial, in perioada 1941-1945, pe teritoriul regiunii Karaganda au fost amplasate 3 lagare de concentrare sovietice pentru prizonieri militari si civili straini: SPASSK nr. 99, Balhash nr. 37 si Jeskazgan nr. 39.

Cel mai mare lagar de concentrare pentru prizonierii militari straini a fost Spassk nr. 99, infiintat in iulie 1941 pe structura Diviziunii Spassk a Karlag-ului NKVD, situat la 45 km de orasul Karaganda, pe teritoriul fostei Uzine de extractie a cuprului Spassk. Pe tot timpul functionarii, prin acest lagar au trecut 66.160 de prizonieri. 6.740 de prizonieri au fost de nationalitate romana. La acestia se adauga un numar de peste o mie de prizonieri de alta nationalitate, care au luptat in Armata Romana, avand probabil cetatenia romana la acea vreme (evrei, ucraineni, armeni, moldoveni). In documentele lagarului, prizonierii de razboi straini au fost inregistrati pe nationalitati.

Pana in 1944, lagarul SPASSK 99 pentru prizonieri militari si civili era constituit dintr-o singura Diviziune. Incepand cu 1944, lagarul s-a extins si s-au format noi Diviziuni de productie, numeroase contingente fiind folosite la munci in intreprinderi industriale situate pe intreg teritoriul regiunii Karaganda - orasul Temirtau, satele Spassk, Saran, Dubovka, Kok - Uzen, Zapadnyi, Fedorovka, la minele de carbune Kostenko, Kirov, numerele 20, 26 bis, 31, 42/43, etc. Astfel, in anii 1947 - 1948, lagarul Spassk era constituit din 24 de Divizii si concentra cca. 30.000 de prizonieri militari si civili straini.

Prizonierii militari erau organizati in diviziile lagarului pe nationalitati, separati de prizonierii civili. Toti civilii (barbati, femei si copii) erau concentrati intr-o singura divizie, situata in satul Kok - Uzen. Din totalul de 1808 prizonieri civili, 92 persoane erau de nationalitate romana. Din 1948, odata cu inceperea repatrierii prizonierilor militari straini, diviziile lagarului Spassk nr. 99 au fost reduse. In vara anului 1950, in conformitate cu dispozitia MVD (Ministerul de Interne al URSS), lagarul Spassk pentru prizonieri militari straini din Karaganda a fost lichidat. baracile si celelalte anexe au fost transformate in ferme si unitati agricole, unde, ulterior, au fost adusi la munca fortata alte sute de mii de dusmani ai poporului, chiaburi, elemente periculoase etc. din regiunile de vest ale URSS (Ucraina, Basarabia, Belarus, tarile baltice).

7765 prizonieri de razboi straini din cei aflati in detentie in lagarul Spassk nr. 99, in perioada 1941 - 1950, au murit si au fost inmormantati pe teritoriul regiunii Karaganda. De mentionat ca, in divizia lagarului din satul cu acelasi nume, Spassk, in general in ultimii ani erau adusi de la celelalte divizii de productie prizonierii slabiti, care nu mai dadeau randamentul scontat la muncile grele, pentru a indeplini si depasi norma. Din totalul prizonierilor de razboi straini morti in acest lagar, 827 au fost de nationalitate romana. La acestia se adauga alti cca. 200 de prizonieri de alte nationalitati, care au luptat in Armata Romana: unguri, ucraineni, evrei, armeni (probabil, tot cetateni romani). Mai multi prizonieri moldoveni sunt inregistrati separat de cei romani.

La inceputul anului 2003, Ambasadorul Romaniei la Alma - Ata, Kazahstan, Vasile Soare, a contactat autoritatile regiunii Karaganda, Directia Arhivelor Nationale din aceasta regiune, si a facut nenumarate demersuri pentru obtinerea aprobarilor privind pastrarea memoriei prizonierilor romani morti in lagarele staliniste din Karaganda in anii 40 - 50 prin amplasarea unui monument in cimitirul de la Spassk. Initiativa Ambasadei de incheiere intre Romania si Kazahstan a unui Acord Interguvernamental privind ingrijirea reciproca a mormintelor militare nu s-a materializat, datorita refuzului partii kazahstaneze.

In consecinta, pe plan local, a fost realizata o piatra funerara din granit care a fost amplasata in cimitirul lagarului Spassk nr.99, alaturi de monumentele si pietrele funerare ale altor state, cu urmatoarea inscriptie: "IN MEMORIAM, CELOR PESTE 900 DE prizonieri romani morti in Lagarele staliniste din Centrul Kazahstanului in anii 1941-1950". La 9 septembrie 2003, aceasta piatra funerara a fost dezvelita de presedintele Romaniei de atunci, Ion Iliescu, aflat in vizita oficiala in Kazahstan. Preotul roman Irineu Dogaru a oficiat o slujba de pomenire a prizonierilor romani in prezenta delegatiei presedintelui Romaniei, a autoritatilor locale, reprezentantilor bisericilor ortodoxa, catolica si musulmana din Karaganda, mass - mediei romanesti si kazahstaneze (cca. 300 de persoane). Evenimentul a fost de o inalta incarcatura sufleteasca pentru cei peste 70 de romani prezenti si a fost intens mediatizat in Kazahstan. TVR a reflectat, de asemenea, in Romania momentul dezvelirii monumentului si slujba de pomenire (Sept. 2003).

LUXEMBURG

In Marele Ducat de Luxemburg traiesc aproximativ 300 de romani.

MACEDONIA

Peste 200.000 de aromâni îsi apara traditiile.

Populatia aromâna de pe teritoriul actual al republicii Macedonia, cunoscuta mai mult sub numele de vlahi, traieste în grupuri compacte în Bitolia, Ohrid, Prilep si în împrejurimile acestor asezari, precum si pe Valea Vardarului. În Macedonia, exista si o comunitate megleno-româna, în localitatile Gevgelija, Gornicel, Moin, Mrzenci, Veles, Skopje.

Asociatiile aromânilor din Macedonia estimeaza numeric populatia la 200.000 de persoane. Datele oficiale ale recensamântului din 1991 consemneaza doar 7.748 de vlahi/aromâni, cifra considerata departe de a reflecta realitatea. Comunitatea megleno-româna numara în jur de 5.500 de persoane, fiind în pericol de disparitie.

Declararea independentei Macedoniei în 1991 a dat sperante etnicilor aromâni în ceea ce priveste afirmarea si dezvoltarea propriei identitati culturale. În preambulul Constitutiei statului macedonean, adoptata la 17 noiembrie 1991, vlahii se numara printre etniile constitutive ale natiunii, dupa albanezi si turci, dar înaintea tiganilor si a altor minoritati. Autoritatile recunosc formal minoritatea aromâna, însa nu o sprijina financiar si logistic.

MAREA BRITANIE

Se apreciaza ca numarul romanilor stabiliti in Marea Britanie este de circa 1 500-2 000 de persoane.

Diaspora romaneasca este concentrata in zona marilor orase din sudul Angliei: Londra, Birmingham si Nottingham.

O parte a comunitatii romanesti este grupata in jurul Bisericii Ortodoxe Romane, cu un preot numit de Patriarhia de la Bucuresti.

O activitate remarcabila desfasoara „Centrul Cultural Roman” – asociatie cu statut legal a comunitatii romanesti din Marea Britanie – al carui presedinte este Dl. Nicolae Ratiu.

Conform datelor recente ale Ambasadei Romaniei la Londra numarul de romani traitori in Marea Britanie ar fi ajuns la 15 000

MEXIC

Emigratia romana din Mexic este alcatuita din aprox. 50 de familii, fiind concentrata in special in capitala. In cadrul acestei emigratii, aprox. 20% sunt romani, restul reprezentand etnici evrei, unguri si germani. Pana in prezent, comunitatea romaneasca din aceasta tara nu a fost organizata in asociatii culturale si nu are organe de presa.

R. MOLDOVA - vezi rezultatele Recensamantului (aprox 70.000)… si cererea de obtinere a cetateniei romane (400.000)!

NORVEGIA

Aproximativ 800 in Norvegia (dupa unele statistici, numarul lor s-ar ridica la peste 2 000).

OLANDA

Diaspora romana din Olanda este estimata la cca 2 000 de persoane. In Olanda functioneaza o biserica ortodoxa romana deservita de un preot numit de Patriarhia Romana, care editeaza revista anuala "Marturie ortodoxa".

PERU

Diaspora romana din Peru s-a constituit prin emigrari, care au avut loc in special pana in 1970 si prin casatorii mixte. Conform unor date statistice din 1987, numarul persoanelor care formeaza colonia romana era de aproximativ 100.

POLONIA

Pe teritoriul Poloniei, in afara populatiei majoritare, traiesc, in prezent, conform aprecierilor oficiale, circa 1,5 milioane cetateni apartinand minoritatilor nationale, ceea ce reprezinta aproximativ 4% din numarul total de locuitori ai tarii.

Comunitatea romana numara mai putin de o mie de persoane, majoritatea fiind stabiliti in Polonia prin casatorie.

Despre vechii pastori valahi, din munti, nu se mai stie nimic in Polonia.

PORTUGALIA

In Portugalia traiau aproximativ 500 de romani, in mod oficial. Nu avem insa numarul exact al celor plecati sau stabiliti dupa 2002, cand s-a inceput migrarea fortelor de munca catre aceste tari iberice. Actualmente, numarul lucratorilor romani, legali si ilegali, trebuie sa fie mult mai mare.

SERBIA

Serbia sau cum poţi ascunde un milion de români.

Sunt ‘’vizibili’’ doar cei din Voivodina, dar cei din Serbia de Est sau Valea Timocului, chiar daca nu au curajul sa se declare romani la recensaminte, ajung către un million.

Cu toate că sârbii, inca de la început, imediat în 1833, au interzis limba româna în şcoli şi biserici şi au dat tuturor nume sârbeşti (pe care le puteau alege dintr-o listă, la botez), cu toate că nici un român nu primea vreo funcţie şi că erau aduşi sârbi pentru orice post de răspundere, la recensământul din 1895 apar totuşi 159 510 români. Sârbii se sesizează şi vor schimba macazul, mai ales după ce, la 1919, unele glasuri din Timoc cer unirea cu România. Astfel, la recensământul din 1921 nu mai apare nici un român ci apare o nouă etnie – cea valahă, cu 142 773 suflete. Prea mulţi însă pentru sârbi, şi, după ce în 1946 vor cere drepturi etnice, va urma o mai mare prigoană şi muncă de lămurire cum că ei sunt de fapt sârbi ce vorbesc şi o altă limbă. Astfel în 1953 apar în statistici doar 36 728 valahi şi 198 728 sârbi cu limba maternă valahă, iar în 1961 doar 1330 valahi şi 2233 români.

În ultimii ani, paralel cu iniţiativele unor asociaţii ale românilor de aici pentru redeşteptarea naţională, au început acuze în presa sârbă la adresa liderilor acestora că vor destabilizarea Serbiei şi un nou Kosovo (regiunea locuită de români este mai întinsă decât Kosovo). Biserica Ortodoxă Sârbă a făcut apel cetăţenilor să se declare sârbi pentru binele patriei şi al ortodoxiei. În ciuda acestor presiuni, la recensământul din 2002 s-au declarat 39 953 valahi şi 4 157 români. Un număr ridicol de mic şi totuşi mai mare decât cel al românilor din Voivodina care se bucură de drepturi etnice fireşti.

Referitor la aceste comice recensăminte, ele îi fac pe unii intelectuali sârbi să roşească şi să le conteste chiar ei obiectivitatea. Astfel istoricul dr. D.Petrovici într-o lucrare despre valahi nu crede că pot fi mai puţini de 240 000.

O broşură oficială privind minorităţile din Serbia recunoaşte că în ceea ce îi priveşte pe valahi recensămintele sunt „dătătoare de confuzii şi greu de explicat din punct de vedere demografic“. Mai scrie că „Vlahii nu sunt reprezentaţi la nivelul conducerii administrative nici măcar în Homolie sau Valea Timocului, unde aceştia sunt majoritari“. În acelaşi buletin editat de Belgrad se recunoaşte că „membri ai acestei populaţii, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele româneşti, iar limba şi folclorul conduc spre varianta originii lor româneşti. Reprezentanţii minorităţii vlahe susţin originea lor română“. Dacă orice sârb cinstit spune că românii timoceni sunt majoritari în 200 localităţi înseamnă că sigur este vorba de 400. Organizaţiile româneşti au contestat oficial recensământul din 2002 în faţa guvernului sârb şi OSCE. România a tăcut chitic.

Un reprezentant în parlament al opoziţiei sârbe din vremea lui Miloşevici spunea că sunt 1 100 000 de români timoceni. Eu (autorul articolului de pe internet), după ce am bătut zona în lung şi în lat, fără să întâlnesc pe cineva care să nu vorbească româneşte, afirm că sunt între 400 000 şi 1 000 000 de români în estul ţării vecine, ei reprezentând între 10% şi o şesime din populaţia Serbiei.

O mare de români este lipsită de cele mai elementare drepturi naţionale. Nici un minut de limbă română în şcoli, nici un cuvânt românesc în bisericile lor, nici un cuvânt românesc la televiziunea sau radioul public sârbeşti care să se recepţioneze în zonă, nici un reprezentant al lor în Consiliul Naţional Român din Serbia, în urma manevrelor Belgradului din decembrie 2002.

În acelaşi timp, în Voivodina, la nord de Dunăre, este un paradis pentru minorităţi: cei 35 000 români sunt majoritari în doar 17 localităţi, învăţământ în limba română se face în 9 localităţi, în celelalte limba română se studiază doar facultativ. Ar mai fi loc şi aici de mai bine dar este incomparabil cu zona Timocului.

SLOVACIA

O comunitate de aproximativ 9 000 de originari din Romania se afla in sudul Slovaciei, majoritatea acestora provenind din randul etnicilor slovaci intorsi in patria lor de origine.

In Republica Slovaca nu se poate vorbi despre existenta unei comunitati romanesti propriu-zise. Numarul persoanelor de origine etnica romana este de cateva zeci care s-au stabilit in aceasta tara urmare a unor casatorii mixte, cu cetateni slovaci.

SPANIA

In Spania traiesc aproximativ 2 500 de romani (oficial, avand cetatenie si declarandu-se ca romani), in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao. Din cauza migratiei recente a fortelor de munca, numarul romanilor care s-au stabilit in Spania este in continua crestere. Din cauza acestei fluctuatii de populatie originara din Romania nu putem avea un numar exact al etnicilor romani traitori in Spania, insa Ambasada Romaniei in Spania ii estimeaza la 100 000 dintre care doar 40% au statut legal.

La lucru (pe perioade determinate sau nedeterminate) se afla insa mult mai multi.

Alte variante gasite:

800.000 de români trăiesc în Spania - dintre aceştia, 500.000 au acte în regulă. Majoritatea românilor din Spania sînt în zona Madrid şi în regiunea Castellon.

în Spania sunt circa 500.000 de români, dintre care doar 100.000 cu acte în regula.

În Spania, numarul românilor se apropie de 500.000, afirma Cristina Lincu, secretar al asociatiei româno-spaniole "Romania" din Madrid, una dintre cele mai active persoane din Spania în afirmarea identitatii românesti în lume. "Numarul românilor este aproximat de asociatii, sau chiar de ambasada, între 400 si 500.000. Dar sunt estimari, nu exista cifre oficiale. Asta pentru ca foarte multi sunt fara acte. Problema e ca sunt foarte multi care stau fara acte, unii chiar de trei ani.

STATELE UNITE ALE AMERICII

Statisticile oficiale nord-americane au inregistrat pentru prima data in 1881, 11 emigranti din teritoriile romanesti. In prezent se estimeaza ca in SUA traiesc peste 1 milion de americani de origine romana.

Cea mai mare concentrare a originarilor din Romania se afla in orasele din nord-estul SUA - in statele Ohio, Indiana, Michigan, Illinois, Pennsylvania si la New York..

Comunitatea romana din S.U.A. reprezinta, dupa standardele americane, un grup etnic de marime mijlocie. Conform datelor statistice ale recensamintelor din S.U.A., aproape 400 000 de cetateni americani se declara de origine romana, plasand comunitatea romana pe locul al 20-lea, ca marime, in randul celor 71 de grupuri etnice de origine europeana recunoscute oficial. Numarul romanilor care traiesc in S.U.A. este, insa, mult mai mare, tinand seama de faptul ca multi dintre ei nu isi declara originea, fluxul de imigrari continua, iar multi dintre cei stabiliti in S.U.A. nu au dobandit cetatenia americana.

Cea mai mare grupare de comunitati romanesti, numarand fiecare cateva zeci de mii de persoane, se afla statele din nord-est - New York, New Jersey, Pensylvania, Ohio, Michigan, Illinois, zone de destinatie ale primelor valuri de imigranti romani, incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea. California si Florida, destinatii mai recente de imigrare a celor veniti din Romania si de reasezare a unor romani americani din valurile anterioare de imigrare, cunosc o dinamica aparte a comunitatii romano-americane, ajungand sa se plaseze pe locurile doi si dupa New York, in privinta numarului de membri. In ultimii ani, s-au constituit comunitati romanesti care se afla intr-un proces de consolidare si de crestere numerica, in state precum Oregon, Washington. Georgia, Texas, Arizona. In fapt, comunitati romanesti exista in toate statele S.U.A., chiar daca, in unele cazuri, de dimensiuni foarte mici.

Pe langa comunitatile romanesti constituite ca atare, grupate in jurul unor biserici proprii, exista mici grupuri de romani, alcatuite din cateva familii, care frecventeaza o biserica apartinand altei etnii. Exista, de asemenea, americani de origine romana care traiesc izolati de orice comunitate romaneasca, fie din ratiuni subiective (nu doresc sa intretina legaturi cu membrii comunitatii din zona), fie din motive obiective (traiesc in zone in care nu exista alti romani).

Un alt segment important al comunitatii romane din S.U.A., care se suprapune atat comunitatilor constituite, cat si categoriei celor care traiesc izolati de comunitate, este reprezentat de sutele de profesori si studenti romani sau de origine romana care isi desfasoara activitatea in universitati din aproape toate statele S.U.A.

Exista unele comunitati locale (Cleveland, Detroit, Chicago) in cadrul carora se manifesta o anumita coeziune, ele reusind sa se mobilizeze si sa antreneze un numar semnificativ de membri, in special in cadrul unor manifestari cu caracter cultural, de pastrare a obiceiurilor si traditiilor romanesti

La nivel national, cea mai veche organizatie a romanilor americani, Uniunea si Liga Societatilor Romane din America, grupeaza un numar de 32 de societati fraternale din 15 state.

Numarul statelor in care exista biserici ale romanilor americani se ridica la 27, ceea ce face, teoretic, ca un lobby coordonat al bisericilor romanesti sa aiba capacitatea de a influenta un numar majoritar de membri ai Congresului S.U.A., inclusiv 54 de senatori.

Organizatiile religioase romanesti se pot constitui in grupuri de presiune si pot actiona sectorial, chiar in absenta unei unitati interconfesionale. Bisericile ortodoxe, prin cele doua Episcopate, reprezinta 50-60% dintre americanii de origine romana, deci pot vorbi in numele unui numar important de cetateni americani.

(The decennial U.S. Census of 2000 calculated (based on a statistical sampling of household data) that there were 367,310 respondents indicating Romanian ancestry (roughly 0.1% of the total population).[11] The actual total recorded number of foreign-born Romanians was only 136,000 Migration Information Source However, some non-specialist organisations have produced estimates which are considerably higher: a 2002 study by the Romanian-American Network Inc. mentions an estimated figure of 1,200,000[24] for the number of Romanian-Americans. This estimate notes however that "...other immigrants of Romanian national minority groups have been inlcuded [sic] such as: Armenians, Germans, Gypsies, Hungarians, Jews, and Ukrainians". It also includes an unspecified allowance for second- and third-generation Romanians, and an indeterminate number living in Canada. An error range for the estimate is not provided. For the United States 2000 Census figures, almost 20% of the total population did not classify or report an ancestry, and the census is also subject to undercounting, an incomplete (67%) response rate, and sampling error in general.)

SUEDIA

In Suedia traiesc circa 13 000 de originari din Romania dar si multi romani timoceni (de pe Valea Timocului sarbesc), al caror numar nu il cunoastem nici macar cu aproximatie. In cea mai mare parte sunt de origine romana, existand si grupuri compacte de maghiari, si un numar redus de evrei. Aproximativ 2 000 au statutul de cetateni romani cu domiciliul in strainatate, 21% dintre acestia fiind maghiari.

In ultimii ani, numarul originarilor din Romania care au obtinut dreptul de sedere si munca in Suedia a cunoscut o crestere insemnata, insa este de remarcat ca romanii nu figureaza, din punctul de vedere numeric, in statisticile oficiale referitoare la emigranti in raport cu cei proveniti din Finlanda, Grecia, Turcia, Polonia, Ungaria.

Conform statisticilor suedeze din 1996, in Suedia traiesc urmatoarele categorii de romani sau originari din Romania:

- 7015 cetateni suedezi de origine romana;

- 4186 cetateni romani;

- 1605 cetateni suedezi de origine romana – a doua generatie (nascuti in Suedia);

- 839 romani nascuti in Suedia, prima generatie;

In realitate, se considera ca aceasta cifra este cu cca. 3 000 mai mare, deoarece statisticile suedeze nu-i cuprind decat pe cei care au rezidenta permanenta (PERMANENT UPEHOLTISTON) care se acorda numai dupa 3 ani de sedere neintrerupta in Suedia.

Cea mai mare concentrare de persoane originare din Romania este in partea de sud a Suediei, in zona Malmo-Solvesborg-Goteborg, unde traiesc cca. 70% din total. In zona Stockholm se apreciaza ca exista cca. 2 000 de romani.

TURCIA

Poate fi subliniat ca in Turcia exista mult mai multi romani decat cei 800 atestati statistic, adica aproximativ 30 000, plecati la lucru, emigrati pe motiv economic sau in cadrul casatoriilor mixte cu cetateni turci. Exista, desigur, si etnici turci din Romania plecati la lucru sau emigrati in Turcia.

UNGARIA

Oláh (37,147 Hungarians have this name) = e interesant de stiut ca 37.147 de unguri au numele de familie Olah, asa spunandu-le ungurii la romani.

Chiar daca romanii sunt luati in calcul ca o minoritate oficiala, e destul de trist ca tanara generatie danseaza dansuri romanesti si se imbraca la serbari in costume traditionale, dar vorbesc limba romana doar la orele de romana de la scoala…

VENEZUELA

Diaspora romana din Venezuela este formata din aproximativ 10 000-12 000 de persoane, avand ramificatii in cele mai diverse cercuri financiare si comerciale din aceasta tara. Se observa activitatea unor nuclee de originari romani in special la Puerto la Cruz, Maracaibo, Maracay si Puerto Ordaz. In Caracas, dupa statisticile oficiale, se afla in jur de 400 de emigranti originari din Romania, grupati in jurul "Casei Romane". In anul 1996, la Caracas a fost sfintita o biserica, executata in Romania, dupa modelul bisericilor traditionale de lemn din Maramures.

(Date de pe internet, toamna 2006)

3. ADRESELE COMUNITATILOR ROMANESTI, PE INTERNET

In anul 2005, erau înregistrate 85.000 de domenii .ro şi 7.200 de domenii .md.

AUSTRALIA

Una dintre cele mai vechi asociatii românesti de peste hotare se afla în Australia. Se cheama simplu: Asociatia Românilor din Australia (ARA) si a fost înfiintata în 1951.

Romanii din Australia sunt organizati in asociatii, societati culturale sau sunt arondati unor biserici ortodoxe romane din marile metropole australiene.

In cazul aplicarii politicii multiculturale in randul celor 160 de grupuri etnice, autoritatile australiene au creat institutiile si infrastructura necesara. La nivel federal institutia care coordoneaza intreaga activitate in domeniul etnice si al imigrarii este Ministerul Imigrarii si Afacerilor Multiculturale („Department of Immigration and Multicultural Affairs”) - M.I.A.M. -condus de un ministru numit de partidul de guvernamant. In fiecare stat functioneaza, de asemenea, cate un minister care se ocupa de aceasta problematica numai la nivelul statului respectiv. Acestea sunt in conexiune directa cu ministerul federal reusindu-se astfel aplicarea unei politici unitare pe intreg teritoriul Australiei.

La fiecare centru, pentru fiecare grup etnic, a fost creat un comitet coordonator numit „Steering Committee”, care este condus de un reprezentant al Ministerului Imigrarii si Afacerilor Multiculturale (M.I.A.M.) din statul respectiv si care este compus din toti sefii de asociatii si organizatii ale grupului etnic respectiv.

Acest comitet se intruneste lunar discutand probleme legate de comunitatea etnica, se fac propuneri privind activitatile de viitor etc. Prin aceasta actiune autoritatile australiene cunosc in amanunt toate activitatile grupului etnic respectiv, preocuparile si framantarile sale. Informatiile se analizeaza si se stocheaza pentru a se urmari evolutia comunitatii etnice in cauza. La nivel de stat, fiecare grup etnic mai important are una sau mai multe asociatii care desfasoara activitati de servicii in slujba comunitatii respective. Ele beneficiaza de fonduri de la guvernul fiecarui stat , care se aloca anual pe baza unui program de activitati pentru care se intocmeste un plan de cheltuieli si se aproba un buget.

O atentie deosebita este acordata de autoritati mass-mediei cu profil etnic. Functie de posibilitati, comunitatile etnice pot tipari publicatii in limba proprie si pot avea emisiuni la posturile de radio si TV. In acest scop la dispozitia gruparilor etnice se afla postul national radio - TV S.B.S. („Special Broadcasting Services”) unde pot difuza emisiuni de conceptie proprie. Fondurile necesare functionarii acestui canal radio-TV sunt acoperite de la bugetul federal. Pe langa acest post national mai exista statii locale radio-TV care se autofinanteaza din donatii si reclame

ARA, 5 Solo Crescent,

FAIRFIELD NSW 2165

http://www.aradomain.com

Presedinte Mihai Maghiaru

mihaimaghiaru@hotmail.com

Telefon/Fax: 61 2 9728 1917

Australia: http://www.aradomain.com

AUSTRIA

Comunitatea romana din Austria numara peste 23 000 de persoane organizate in asociatii. Un liant al comunitatii romane il constituie Comunitatea Ortodoxa si Parohia Romana din Viena, precum si cea din Salzburg.

Asociatia Romano-Austriaca "Unirea" - Tel: 0043. 262.282.154

e-mail: unirea@hotmail.com

www.romania.at.tf/

http://www.ro-at.org/

http://www.tornoreanu.com/

BELGIA

Emigratia romana din Belgia traieste in cea mai mare parte la Bruxelles. Desi numeric redusa, acesta a reusit, prin eforturi proprii sau cu sprijinul unor personalitati autohtone, sa-si constituie propriile forme de organizare, care i-au facilitat mentinerea legaturilor cu patria mama si promovarea valorilor spirituale romanesti peste hotare. Un rol important in mentinerea, in randul comunitatii romane din Belgia, a constiintei de neam si de credinta, revine Bisericii Ortodoxe, subordonata Patriarhiei Romane. Sub ingrijirea acesteia apare publicatia trimestriala "Strana stramoseasca".

La Universitatea din Liège functioneaza un lectorat de limba, cultura si civilizatie romaneasca.

http://www.rombel.com

CANADA

Organizatiile diasporei romane actioneaza pentru pastrarea traditiilor culturale si spirituale, afirmarea valorilor romanesti in Canada, strangerea relatiilor cu patria de origine. Intre acestea mentionam: Federatia Asociatiilor Romanilor din Canada, Asociatia Romanilor Canadieni din Ontario, Societatea „Graiul Romanesc” din Windsor, Clubul „Mihai Eminescu” din Regina, Asociatia Sasilor Transilvaneni, Asociatia folclorica „Balada” din Edmonton, Societatea „George Enescu” din Montreal, “Campul Romanesc” de la Hamilton, s.a.m.d.

In ceea ce priveste activitatea editoriala, intre publicatiile in limba romana, mai importante sunt „Cuvantul Romanesc”, revista „Miorita”, jurnalul „TEC Canada”, ziarul „Pulsul Romanesc”, postul de radio „Miorita”, posturile TV „Tele Romanie” (Montreal) si „Tele Romania” (Vancouver).

Pe plan confesional, majoritatea romanilor din Canada sunt crestini ortodocsi. Una dintre cele mai vechi biserici romanesti din Canada (si din America de Nord) se afla la Regina, fiind construita in 1902. Dupa primul razboi mondial s-au construit biserici romanesti in Alberta, Saskatchewan si Monitoba. In ultimul timp s-au construit parohii noi pe coasta de est a Canadei, la Ottawa, si pe coasta de vest, la Vancouver. Singura catedrala romaneasca din Canada se gaseste la Windsor.

Cele trei biserici ortodoxe din Montreal sunt subordonate unor mitropolii diferite: Biserica „Buna Vestire” este subordonata Mitropoliei Ortodoxe Ruse din afara (Mitropolitul Vitalie), biserica „Ioan Botezatorul” il recunoaste pe Mitropolitul Victorin (alaturi de alte 32 de biserici din S.U.A. si Canada), iar Misiunea Ortodoxa din America - pe episcopul Nathaniel (impreuna cu alte 58 de biserici si 24 de misiuni ortodoxe romane din S.U.A. si Canada).

O serie de personalitati marcante ale comunitatii romanesti din Canada au vizitat Romania, intre care: profesor universitar Nicolae Mateescu-Matte, Ionela Manolescu - scriitor, Ion Taranu - fost presedinte al Federatiei Asociatiilor Romanilor din Canada, dirijorul Remus Tzincoca, etc

revista "Observatorul" din Toronto (www.observatorul.com)

www.romaniinalberta.com/

http://www.romanian-portal.com/ca/ro/index.asp

http://www.romontreal.info/

www.theromanians.ca/

www.romonca.com/

www.romanianstudentsclub.com/

www.rmol.tk/

http://romanians.bc.ca/modules/news/

www.observatorul.com

COLUMBIA

Ca o caracteristica a diasporei romane din Columbia este participarea constanta a membrilor acestora la actiunile culturale dedicate Romaniei, organizate sub egida "Asociatiei de Prietenie Romano - Columbiana".

Aceasta asociatie este condusa din 1993, de Simona Prepelita de Diaz Rincon (presedinte) si Gabriela Bocanete de Ullca (secretar).

DANEMARCA

Danemarca: http://www.romania.dk/

ELVETIA

Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana din Elvetia, care grupeaza doar aproximativ 10 % din numarul total al acestora.

Din 1991 la Geneva functioneaza biserica "Sfantul Ioan Botezatorul", la care serviciul religios este oficiat de un preot roman. Tot la Geneva functioneaza bisericile ortodoxe romane "Invierea Domnului" si "Nasterea Maicii Domnului", iar la Lausanne biserica "Sfantul Gheorghe".

Comunitatea romana din Elvetia editeaza revista "Caminul Romanesc" care apare trimestrial.

http://www.casa-romanilor.ch/index.htm

http://www.casa-romanilor.ch/ccrn.htm

http://casa-romanilor.ch/SEEED/

http://www.casa-romanilor.ch/CRB/

http://casa-romanilor.ch/RO-CHance/

FINLANDA

www.romanians-fi.info/

www.romanians-fi.info/ro/

www.arofi.org

FRANTA

In decursul anilor aceasta si-a creat, prin eforturi proprii sau cu sprijinul unor personalitati autohtone, unele asociatii cu caracter cultural, destinate propagarii valorilor spirituale romanesti.

www.eleves.ens.fr/aderf/

http://www.geocities.com/maisonroumaniegrenoble

http://www.franta-romania.com/

GERMANIA

In Germania, Biserica Ortodoxa Romana, ca singura forma institutionala acceptabila, ar putea juca un anumit rol, prin Mitropolia Ortodoxa pentru Germania si Europa Centrala si parohiile sale din Hamburg, Munchen, Offenbach, Salzgitter, Baden-Baden si Nürenberg, in cultivarea traditiilor romanesti si pastrarea identitatii lingvistice si religioase.

dna. Brandusa Massion, fondatoarea CROM-RHINMAIN

Asociatii denumite aici ca "Gesselschaft sau Verein", organizatii nepolitice si nereligioase, cu scopuri culturale, sociale si caritative care au demarat actiunile cu caracter cultural romanesc in mai multe zone din Germania, in special in sudul tarii, mentionind aici orasele Stuttgart, Heidelberg, Munchen, Frankfurt,Karlsruhe.

capele si biserici romanesti cu slujbe in limba romana in mai multe orase germane.

Exista organizatii romanesti in zona Frankfurt-Rhein-Main, Offenburg, Heidelberg si Stuttgart.

Valeriu Lucian Hetco

Vicepresedinte al Agero Stuttgart, membru fondator al Asociatiei Germano-Romane din Stuttgart

Presedintele Ligii LARG - Liga Asociatiilor romanesti din Germania http://www.larg.de

Valeriu-Lucian HETCO - Pagina personala - Created by Valeriu-Lucian Hetco. Tel: (0170) 202 7420. G ppingen 2000-2002.

Lucian Hetco, editorul paginilor web www.agero-stuttgart.de ale asociatiei AGERO. Asociatia AGERO Deutsch - Rumänischer Verein e.V. Stuttgart, al carei vicepresedinte este Lucian Hetco

Lucian Hetco, care este si presedintele Ligii Asociatiilor Românesti din Germania (LARG), a facut din paginile web de care se ocupa principalul mijloc de comunicare în comunitatea româneasca din Germania. "Aceste pagini se adreseaza în primul rând cetatenilor originari din România care traiesc în zona Stuttgart si indirect în spatiul Baden-Württemberg precum si tuturor cetatenilor germani originari din România".

Mijlocul si-a depasit scopul, am putea spune, pentru ca pe site intra acum cititori din toata lumea. În martie anul acesta, site-ul AGERO a ajuns la 1,5 milioane de accesari, fiind o veritabila oglinda a comunitatii românesti din Germania.

Cine este Lucian Hetco? Român ardelean nascut la Oradea în 1963, absolvent al Liceului de Matematica-Fizica "Emanuil Gojdu" din Oradea si al Facultatii de Stiinte Economice Timisoara. Traieste în Germania din 1990 si acum lucreaza ca informatician în cadrul firmei T-Systems CSM GmbH din Göppingen apartinând de concernul Deutsche Telekom. Este vicepresedinte AGERO si presedinte LARG, cu mandat între 2004 si 2006.

Cu doi ani în urma s-a format Liga asociatiilor române din Germania – LARG

LARG este singura posibilitate a acestor entitati de a purta un diaolg cu autoritatile germane. Pentru o asociatie locala ar fi mai greu sa intre în contact cu reprezentantii statului federal. La Berlin, LARG a reprezentat lobby-ul românesc într-o întâlnire la care a participat si Susanne Kastner, vicepresedintele Parlamentului german, care a devenit si membru de onoare al LARG. O simpla asociatie nu stiu daca ar fi reusit.

Revista Agero , care însumeaza peste o suta de corespondenti români de pretutindeni

Lucian Hetco,

www.agero-stuttgart.de

www.hetco.de

webmaster@hetco.de

CROM din Offenbach

"Alexandru Ioan Cuza" din Heidelberg

Asociatia "Dacia" În zona Nürnberg (Franconia - nordul landului Bavaria) s-a format o puternica si recunoscuta comunitate a celor originari din România. Avem 6 magazine cu specific românesc, 3 discoteci, brutarie, restaurante specifice, o scoala de muzica româneasca, galerii de arta. Tot aici se afla sediul Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania si Europa Centrala si o mica mânastire româneasca. La Nürnberg s-a inaugurat de curând o biserica româneasca, prima constructie româneasca de acest fel din Germania".

Alexandru Schäfer-Gîrleanu împreuna cu Nikolaus Gundel si un grup de initiativa au pus bazele unei asociatii româno-germane la Nürnberg, "Dacia e.V." (www.dacia-ro.org). De curând, asociatia a primit confirmarile de la Ministerul Justitiei si de la Ministerul de Finante, fiind înregistrata la Tribunalul Nürnberg cu numarul: VR 3850, Fall Nr.1.

www.rom2.de/

www.mareaunire.com/germania/

www.romanians-de.org/

http://www.beskit.de/

http://www.larg.de/

http://romanians-de.org/

http://www.banat.de/php/index.php3

http://www.dialog-koeln.de.vu/

http://www.crom-rhein-main.de/

http://www.sibiweb.de/

http://www.deutsch-rumaenisches-forum.de/

http://www.vereinromania.de/

www.agero-stuttgart.de/

http://www.larg.de

www.hetco.de/romani-in-Germania

http://romanians-de.org/modules.php?name=Topics

http://www.waswowann-rum-in-bawue.de/index_ro.html

http://www.agero-stuttgart.de/

http://www.ro-de.org/

www.luceafarul.de

www.hetco.de

IRLANDA

presedintele Comunitatii Românilor din Irlanda (CRI), Vasile Ros pagina web www.mediaros.com

Comunitatea Româna din Irlanda a lua fiinta în 1998, prin organizarea sa în jurul Bisericii Ortodoxe "Buna Vestire" din Arbour Hill, Dublin 7. Activitatile Comunitatii au fost strâns legate de colectarea de fonduri pentru construirea primei Biserici Ortodoxe din Irlanda si organizarea de activitati culturale pentru românii din Irlanda.

Anul 2004 a însemnat o schimbare majora a structurii si organizarii Comunitatii Române din Irlanda. S-au pus bazele unei organizatii umbrela, care sa includa sub numele de Comunitatea Româna din Irlanda toate organizatiile si structurile române din Irlanda.

Astfel s-a format noua Comunitate a Românilor din Irlanda, având 4 departamente de activitate cu tema precisa: Departamentul de relatii publice, Departamentul de educatie, Departamentul social si drepturile omului, Departamentul de imagine si afaceri.

Comunitatea a ales sa fie condusa de noul presedinte, domnul Ovidu

Matiut (un vechi militant pentru drepturile românilor din Irlanda) pentru 6 luni, împreuna cu 4 vicepresendinti, câte unul pentru fiecare departament, o secretara si un casier.

În acest moment organizatia noastra este în plin proces de înregistrare ca si societate caritabila în baza legislatiei irlandeze, dar avem în vedere si înregistrarea ca si companie cu raspundere limitata (Ltd).

De departe, cele mai mari realizari au fost editarea si publicarea de ziare si reviste:

Ziarul bilunar "Informatia Irl" de limba româna, cu informatii din tara si strainatate, sfatul medicului, ghid turistic, sport si reclame, adresat comunitatii romane din Irlanda.

Revista trimestriala "The Romanian Friends" (Prietenii Români), de limba engleza, care prezinta România si Comunitatea Româna societatii irlandeze si mediului politic si cultural irlandez.

Au mai fost editate si publicate în trecut ziarele "Zori de zi" si suplimentul "Lumina lina" pâna în 2003, cu informatii despre si pentru Comunitatea Româna.

În viitorul apropiat vom scoate o noua revista lunara de limba engleza cu informatii despre Comunitatea Româna din Irlanda, disponibila publicului larg de limba engleza.

Avem deasemenea propria pagina web în plina reconstructie, cu informatii despre Comunitatea Româna din Irlanda. www.romaniancommunity.net

Alte activitati desfasurate de Comunitatea Româna din Irlanda sunt cursuri de limba engleza cu profesor român, cursuri de calculatoare, competitii sportive de fotbal si tenis de masa, precum si seri culturale cu artisti îndragiti de muzica populara si usoara din România.

Pe 13 aprilie 2005 a avut loc lansarea oficiala a Parteneriatului Noilor Comunitati Etnice din Irlanda, la care a fost prezenta si Comunitatea Româna din Irlanda, organizata de fundatia Cairde (Prietenii), în prezenta ministrului irlandez pentru comunitati, Éamon Ó Cuív, T.D. Cu aceasta ocazie, Comunitatea Româna din Irlanda a intrat în recunoasterea oficiala din partea statului irlandez si dorim sa ramânem un partener de dialog în solutionarea problemelor tuturor membrilor Comunitatii Române.

În momentul de fata lista membrilor cotizanti este foarte mica în comparatie cu numarul românilor ce traiesc si se bucura de beneficiile obtinute prin activitatile si munca de voluntariat a unora dintre noi.

ISRAEL

cea mai importanta forma asociativa este "Organizatia evreilor originari din Romania" (HOR), infiintata in anul 1954. Conducerea organizatiei este asigurata de un comitet central, un comitet executiv, presedinte si vicepresedinti pe ramuri de activitate (cultural, financiar, organizatoric, etc.). Are in compunere 4 regionale (Ierusalim, Haifa, Nazareth-Illit si Ber-Sheva), care acopera intreg teritoriul Israelului, dar doar regionalele Haifa si Nazareth-Illit recunosc autoritatea centrala. „Cercul originarilor din Romania” (COR) – membri in Histabrut (Confederatia Generala a Muncii) – a aparut din necesitatea sprijinirii evreilor originari din Romania care actioneaza in structurile de conducere sindicale. Exista o stransa colaborare intre HOR si COR.

Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din Romania (ACMEOR) reuneste in randurile sale evrei originari din Romania avand ca activitate principala cercetarea istoriei evreilor din Romania.

Evreii originari din Romania au emisiuni in limba romana la posturile de radio si televiziune.

O comunitate cu foarte multe organizatii Ei sunt dispersati în mai multe organizatii, asociatii, cercuri culturale. Puntile de legatura între membrii asociatiei sunt întâlnirile la serile cultural-artistice sau prin scris. cuvântul românesc îi leaga si azi. Scriu literatura si ziare. Doua cotidiane, patru lunare, o publicatie electronica. Toate, în aproape fiecare numar, au pagini întregi de poezie si nuvele proaspat scrise.

Asociatia Culturala Mondiala a Evreilor Originari din România - ACMEOR (1980), interesata în special de istoria evreilor români si de studiul miscarii sioniste din tara noastra.

Shlomo Leibovici-Lais, presedinte al Asociatiei Culturale Mondiale a Evreilor Originari din România (ACMEOR), cu sediul la Tel Aviv.

Cercetarea trecutului unei comunitati, altadata numerosa, alaturi de activitatile culturale, este menirea pentru care a luat fiinta ACMEOR, în Israel, "prin 1980".

ACMEOR desfasoara o activitate remarcabila în domeniul cercetarii, tradusa în publicatii editate de Comitetul pentru Activitate Culturalo-Iudaica în Rândurile Evreilor din România.

Asociatia aduna materiale documentare legate de istoria evreilor din România, din toate timpurile: acte, inclusiv copii xerox, fotografii, carti rare, ziare sau taieturi de presa. În arhiva ACMEOR se afla, de exemplu, proiectul primei gradinite de copii ebraica la Rishon le-Zion, asezare ale carei baze au fost puse de evreii originari din România, printre primii sositi în Palestina. Autorul proiectului mentionat este David Iudelevici (Idelovici), originar din Iasi, cel care a trimis baronului Rotschild la Paris cel dintâi raport privind educatia din noile asezari ridicate în Palestina.

Asociatia de Prietenie Israel-România -ACPRI (1950)

Asociatia Scriitorilor Israelieni de limba româna, condusa de poetul Shaul Carmel. Membrii ei continua sa scrie în româneste si sa-si publice operele în Israel si România.

Asociatia Scriitorilor Israelieni de Limba Româna - ASILR (1973). Promoveaza literatura în limba româna scrisa de originarii din România. Unele dintre aceste lucrari au aparut cu sprijinul Departamentului pentru românii de pretutindeni, fiind semnate de Sonia Palty, Shaul Carmel, Iosef Campus, etc.

Centrul Cultural de la Ierusalim (1993)

Centrul cultural israelo-român (2001)

Organizatia Unitara a Originarilor din România - AMIR (2001), initiata cu scopul de a reuni conducatori ai diferitelor organizatii si personalitati independente ale originarilor din România. Asociatia si-a propus organizarea unui congres international al evreilor npascuti în România care locuiesc în diferite tari si crearea în Israel a unui muzeu al iudaismului din România, care sa prezinta imaginea evreilor originari din tara noastra si realizarile lor în România, Israel si alte tari.

Sinagoga Rabinului Gutt-man, care "comemoreaza martiriul" evreilor români

Uniunea Evreilor din România (HOR), menita sa se ocupe de absortia noilor veniti în Israel

Mass media în limba româna:

- Ziarele "Ultima ora", "Viata Noastra"

- Revistele "Minimum", distribuita si peste hotare, "Facla", "Revista mea"

- "Buna dimineata, Israel", publicatie electronica

- Publicatii grupate în jurul partidelor politice

- Fara exceptie, presa în limba româna publica fragmente din creatia literara a originarilor din România

Religie

- Populatia crestina reprezinta 2,85% din totalul populatiei

- Comunitatile religioase crestine sunt: ortodoxa, nechalcedoniana, catolica si protestanta

- Biserica ortodoxa recunoaste diocesa Patriarhiei Constantinopolului

- Bisericile ortodoxe nationale româna si rusa se afla sub jurisdictia locala a Patriarhiei Greco Ortodoxe

Israel: http://www.romania-israel.com/

http://www.romanianjewish.org/

ITALIA

In ultimii 20 de ani s-au constituit comunitati romanesti in zonele oraselor Roma, Milano, Torino, Bari, Verona, Florenta si altele, cu precadere in jurul bisericilor ortodoxe romanesti. In Italia functioneaza mai multe asociatii culturale, centre de studii, fundatii cu caracter romanesc, dintre care unele editeaza si publicatii in limba romana.

Predarea limbii si civilizatiei romane se bucura de o veche traditie in Italia, indeosebi la Universitatile din Roma, Milano, Torino, Florenta, Napoli, Padova, Pisa, Udine, Catania. La universitatile din Roma, Pisa, Torino, Padova, Milano functioneaza, pe langa catedrele de romana, si lectori trimisi de Ministerul Educatiei Nationale din tara.

„Asociatia Romanilor din Milano” condusa de dna. Prof. Marioara Carlan Salvadeo.

vicepreşedintele Ligii Românilor din Italia şi preşedintele Asociaţiei Frăţia, Aurelia Mirică.

Italia: http://www.romaniaitalia.net/content/view/3891/2/

http://www.romaniinitalia.it/portal/modules/smartsection/

www.italiaromania.com/

roma.mae.ro/

www.romaniinitalia.it/

www.comune.torino.it/ro/

www.romaniaitalia.net/

www.alleanzaromena.it

http://www.romania-italia.info/default.asp

JAPONIA

www.bogdanlazar.ro/html/romani_in_japonia.html

groups.google.com/group/japonia

KAZAHSTAN

In prezent, placa funerara a prizonierilor romani de la Spassk este un adevarat loc de pelerinaj pentru membrii comunitatii etnicilor romani din regiunea Karaganda, identificati si organizati de ambasadorul Romaniei in Kazahstan in Societatea Culturala Romana "DACIA", care a fost inregistrata juridic la 28 aprilie 2005.

Ambasada Romaniei la Alma - Ata si membrii comunitatii etnicilor romani din Karaganda se ingrijesc permanent de aceasta piatra funerara.

R. MACEDONIA

Organizatia reprezentativa a comunitatii românesti din Macedonia este Liga Vlahilor din Macedonia, cu sediul central la Skopje si numeroase filiale în orasele de provincie. Liga are ca obiective crearea de scoli si pregatirea de cadre didactice pentru instruirea tinerilor în limba materna, înfiintarea de biblioteci, organizarea unor activitati cultural-artistice, revitalizarea folclorului, recuperarea bisericilor si a bunurilor care au fost nationalizate. Membrii acestei organizatii realizeaza emisiuni saptamânale la posturile de radio Skopje, Stip si Crusova, dar si la televiziunea din Skopje. Revista "Fenix" este editata tot de Liga Vlahilor din Macedonia, cu sprijinul statului român si a unor aromâni cu o situatie economica stabila.

Desi oficial Macedonia sprijina învatamântul în limba minoritatilor, dupa 1990, doar în câteva scoli (aproximativ 15) se predau, facultativ, doua ore pe saptamâna în dialectul aromân. Fara metoda, fara programa scolara, gratie unei initiative private.

Bitola a fost un important centru educational, aici înca din veacul al XIX-lea au functionat scoli românesti, stipendiate de statul român. De anii de zile, aromânii din Bitola cocheteaza cu ideea redeschiderii liceului românesc din Bitola, liceu ce a fost înfiintat în 1903. Liceul, fosta proprietate a statului român, ca si alte cladiri au o situatia juridica înca neclara care a facut obiectul discutiilor pe care autoritatile române si cele macedonene le-au avut în mai multe rânduri. În cladirea vechiului liceu functioneaza astazi o scoala cu predare în macedoneana.

În prezent, bisericile aromânilor, cu exceptia celei din Bitola, nu sunt retrocedate, iar aromânii nu dispun înca de dreptul de a organiza slujbe religioase în limba materna. Cererile comunitatii pentru recunoasterea Bisericii Autocefale Aromâne au fost blocate de nenumarate ori de catre autoritatile macedonene.

Comuna armaneasca Fratii Manakia din Bitola

La 24 mai 1987, s-a putut constitui Sutsata de arta si cultura cu numele Fratii Manakia. Numele actual - Comuna armaneasca Fratii Manakia din Bitola - a fost adoptat în 1992, când s-a decis si organizarea de sectii de istorie, limba, literatura, folclor si muzica, politica etc. Tot atunci s-a hotarât ca asociatia sa fie condusa de Conferinta Comunei, iar organul executiv sa fie presedintia.

Ansamblul folcloric al asociatiei s-a facut cunoscut prin participarea periodica la festivalurile de folclor Parinteasca Dimândari de la Constanta, de la Korcea din Albania, Târnovo în Bulgaria s.a. Un capitol important al activitatii asociatiei îl constituie dezvoltarea învatamântului în aromâna.

În patrimoniul Comunei Fratii Manakia a intrat, dupa retrocedare, biserica cu hramul "Sf. Constantin si Elena" din Bitola, unde serviciul religios are loc si în aromâna, dar este singurul lacas de cult unde se întâmpla acest lucru.

MAREA BRITANIE

Diaspora romaneasca este concentrata in zona marilor orase din sudul Angliei: Londra, Birmingham si Nottingham.